IPS Teofan, la hramul Mănăstirii Frumoasa: „Sfinții Arhangheli sunt vestitori și luptători ai mântuirii”

Arhiepiscopia Iaşilor

IPS Teofan, la hramul Mănăstirii Frumoasa: „Sfinții Arhangheli sunt vestitori și luptători ai mântuirii”

Astăzi, 8 noiembrie, când Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Mănăstirea Frumoasa din municipiul Iași și-a serbat cu aleasă bucurie hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în prezența unui număr mare de credincioși și pelerini veniți să-i cinstească pe mai-marii oștirilor cerești.

Curtea mănăstirii s-a umplut de rugăciune și de cântări liturgice, iar atmosfera de sărbătoare a fost întregită de evlavia celor care au participat la slujba de hram, aducând mulțumire și rugăciune către ocrotitorii mănăstirii – Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a vorbit despre slujirea cerească a Arhanghelilor și lucrarea lor necontenită în istoria mântuirii oamenilor:

Sfântul Arhanghel Gavriil este vestitorul mântuitoarei Întrupări, Dumnezeieștii Coborâri a Fiului lui Dumnezeu printre oameni, pentru a trăi viața noastră și a lua asupra Sa păcatele și fărădelegile noastre, ale oamenilor, de la Adam până astăzi și până în veșnicie. Sfântul Arhanghel Mihail, cel cu sabie de foc, este luptătorul pentru noi înaintea lui Dumnezeu, ca să păstrăm, să ne întărim și să ne adâncim în taina mântuitoarei Întrupări a Domnului Hristos, vestită de Sfântul Arhanghel Gavriil. Ei sunt puteri cerești rânduite de Dumnezeu să laude slava Sfintei Treimi în veșnicie și să-i apropie pe oameni, prin rugăciunile și ocrotirea lor, de slava aceleiași dumnezeiești lumini, cu care Dumnezeu dorește să ne îmbrace și pe noi, oamenii.

La finalul Liturghiei, credincioșii ieșeni au primit binecuvântarea Mitropolitului Moldovei și Bucovinei.

Scurt istoric

Ctitorie a egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie în perioada 1836 -1839, actuala biserică a Mănăstirii Frumoasa din Iaşi este un monument construit în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate clasic, cu panouri și pilaștri angajați.

În perioada 1945-2002, clădirile din curtea mănăstirii, cu excepția bisericii, au fost folosite ca spital militar, cazarmă, închisoare și școală pentru infirmierie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului, ce aparținea Corpului IV Armată. Mănăstirea era trasnformată în anul 1889 în biserică parohială, funcționând cu acest statut până în anul 1941, când pentru doi ani redevine mănăstire. Din anul 1943 și până în 1945, ea a fost din nou închisă. De la această dată și până în anul 2002 a funcționat iarăși ca biserică parohială.

În anul 2002, Mănăstirea Frumoasa a fost reînființată la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei și Bucovinei. În prezent, aici viețuiește o obște de maici.

Citește despre: