De cele mai multe ori, oamenii nu au dragostea ca virtute. Au impresia că-L iubesc pe Dumnezeu, dar nu împlinesc poruncile Lui. Or, Domnul Hristos spune: „Cel ce Mă iubeşte, păzeşte poruncile Mele”. Nu există o împlinire a poruncilor lui Dumnezeu fără iubirea faţă de Dumnezeu, ori, dacă există totuşi, atunci e o împlinire parţială. 

Sunt porunci pe care le împlineşti şi porunci pe care nu le împlineşti. Or, cine-L iubeşte pe Dumnezeu acela împlineşte toate poruncile Lui, deci şi porunca iubirii faţă de aproapele. Iubirea faţă de aproapele este o manifestare a iubirii faţă de Dumnezeu, când ai iubire față de Dumnezeu. Altfel, iubirea faţă de aproapele nu este îndrumată de porunca iubirii, ci este împlinirea unei trebuinţe sufleteşti întâmplătoare.

(Arhimandrit Teofil Părăian, Iubirea de aproapele – ajutor pentru bucuria vieții, Editura Doxologia, Iași, 2014, pp. 16-17)