„Eu, însă, vă spun vouă: Nu vă împotriviți celui rău”; cu alte cuvinte, lasă-te jertfă samavolniciei și răutății omenești.

„Dar cum se poate trăi așa?” Nu te neliniști. Cel ce a dat această poruncă este Proniatorul și Purtătorul nostru de grijă. De vei dori cu deplină credință, din tot sufletul, să trăiești neîmpotrivindu-te niciunui rău, Domnul Însuși îți va rândui un chip de trai nu doar cu putință de îndurat, ci chiar fericit. Pe deasupra, deseori se întâmplă ca împotrivirea să-l întărâte și mai tare pe potrivnic, făcându-l să-ți pricinuiască noi supărări, în vreme ce dacă dai dovadă de răbdare, îl dezarmezi și-l potolești.

Ca atare, se întâmplă ca, dacă rabzi primele bântuiri ale răutății, oamenilor să li se facă milă și să te lase în pace; iar împotrivirea și răzbunarea ațâță răutatea, care de la un singur om se întinde și molipsește o întreagă familie, trecând apoi din generație în generație.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, București, pp. 94-95)