Libertatea morală trebuie să fie sfântă. De aceea şi Dumnezeu, atât în Vechiul Testament, cât şi în cel Nou, porunceşte zicând: Fiţi sfinţi, precum şi Eu sunt sfânt, căci cum ar putea cel blestemat să se apropie de Dumnezeu? Şi Mântuitorul porunceşte acelaşi lucru zicând: Fiţi deci desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru cel din ceruri desăvârşit este, fiindcă aşa cum este Cel pe care noi îl numim Tată, aşa trebuie să fie şi fiii. Dumnezeu voieşte ca noi să fim sfinţi şi desăvârşiţi, fiindcă sfinţi şi desăvârşiţi sunt fiii Tatălui celui din ceruri şi numai aceştia sunt îndreptăţiţi să cheme cu fiască dragoste harurile Lui şi aceştia numai vor moşteni Împărăţia cerurilor. De aceea şi Sfântul Apostol Pavel a scris în Epistola către Corinteni: Sau nu ştiţi că nedrepţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Pentru aceasta ne cheamă Mântuitorul nostru să ne lepădăm de noi înşine şi să luăm crucea noastră şi să îi urmăm Lui. Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea lui să-Mi urmeze Mie. Dar ne recunoaşte în acelaşi timp libertatea noastră morală şi independenţa şi lasă la voia noastră liberă mântuirea noastră. Astfel încât cel ce voieşte mântuirea lui trebuie să se ostenească pentru a o dobândi. Altminteri va fi lipsit şi de aceasta şi îşi va găti luişi pierderea vieţii veşnice prin nepăsare şi trândăvie şi va moşteni veşnica osândă, de care mă rog ca Dumnezeu să ne izbăvească pe toţi. Amin.

(Sfântul Nectarie de Eghina, Despre îngrijirea sufletului, Editura Sophia, București, 2009, pp. 22-23)