În schevofilachionul mănăstirii se păstrează Crucea ctitoricească a Sfântului Xenofon, care are o bucată din lemnul Sfintei Cruci, dar şi părţi din Sfinte Moaşte ale Sfinţilor Apostoli Andrei, Varnava şi Filip, ale Sfinţilor Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, Ioan cel Milostiv, Modest, Trifon, Iacob Persul, Ignatie Teoforul, Grigorie Palama, Haralambie, Fotie Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinţilor Marilor Mucenici Gheorghe, Dimitrie, Mercurie, Mina, Marina şi Parascheva, ale Sfinţilor Noi Mucenici Dimitrie Peloponisiul, Teodor Bizantiul şi ale Cuvioşilor Mucenici Eftimie, Acachie şi Ignatie de la Schitul Mănăstirii Iviron.

Iconofilachionul mănăstirii adăposteşte o icoană a Schimbării la Faţă a Mântuitorului (secolul al XIII-lea) în steatit (18x15 cm), precum şi o icoană valoroasă a Sfântului Ioan Botezătorul (secolul al XVII-lea). De asemenea, pe coloanele din răsărit ale noului katholikon se află, în dreapta Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe, iar în stânga Icoana Maicii Domnului „Odighitria”. Dar lauda mănăstirii sunt cele două icoane în mozaic ale Sfinţilor Dimitrie şi Gheorghe, care datează din secolele X-XI. Sfinţii sunt reprezentaţi în întregime şi nu sunt îmbrăcaţi în haine militare, ci în îmbrăcămintea de ofiţeri superiori imperiali.

Tezaurul Xenofontului mai cuprinde un manuscris pe pergament „Evanghelia slavonă”, darul voievodului Ţării Româneşti Alexandru al II-lea Mircea (1574), precum şi un epitrahil brodat din fir de aur, argint şi mătase colorată, darul Sfântului Neagoe Basarab (1517).

(Foto) Sfinte moaște de la Mănăstirea Xenofont