Cursa acestei lozinci diavolești: „Ai vreme să te pocăiești!” constă în următoarele aspecte:

1. Când spui: „mai târziu!”, nicio­dată nu te hotărăști. „Drumul pe care-l faci mâine nu duce niciodată în cetate!”, spune un proverb. Nikos Kazantzakis, când s-a dus în anul 1928 să se spovedească în locurile greu destrăbătut de la Karulia, pustia Sfân­tului Munte Athos, a amânat spove­dania pentru mai târziu. Astfel, scria: „Mi-am dat seama că era încă foar­te devreme! Viața înlăuntrul meu nu se liniștise, iubeam mult lumea văzu­tă, Lucifer strălucea în mintea mea. M-am gândit că mă voi spovedi mai târziu, când voi îmbătrâni!” („Raport către El Greco”, pp. 221-224). Însă acest „mai târziu” n-a venit niciodată pentru Kazantzakis.

2. De unde știi că ai vreme să te pocăiești? Dacă mori mâine? Însă, chiar dacă ai mai avea timp, ești sigur că în viitor nu vei spune din nou: „mai târziu”?

(Arhimandritul Vasilios Bacoianis, Duhovnicul și spovedania, traducere din lb. greacă de pr. Victor Manolache, Editura de Suflet, București, 2012, p. 15)