Am auzit de nenumărate ori cuvintele „făcător de minuni”. Sfinte Nicolae, făcătorule de minuni, roagă-te pentru noi! Nimic lipsit de înțeles, până aici. E clar, știm cine e Sfântul Nicolae, știm că face minuni și că putem apela la el să se roage pentru noi la Domnul.

Sensul acestor cuvinte, „făcător de minuni”, l-am pătruns cu adevărat abia atunci când, prezentă fiind la slujbele Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Essex, le-am auzit în limba engleză: „wonder worker”. Pentru că în engleză „worker” înseamnă lucrător, muncitor, am avut deodată imaginea unor oameni care, odată sfințiți ca urmare a vieții lor pe pământ, au fost „avansați” să lucreze într-un alt departament: cel al rugătorilor pentru cei nesfințiți încă.

Sfinții sunt atât de vii și de prezenți în viața noastră, iar dacă am avea și conștiința aceasta și îndrăzneala de a le cere ajutorul, am gusta cu adevărat din roadele minunilor la care s-au „angajat” să lucreze. Ei și-au asumat acest angajament, de fapt, încă de pe pământ, atunci când s-au lăsat cu totul în voia Domnului. Iar acum ne pun și pe noi, ne cuprind în această voie dumnezeiască și ne învață pronia Lui. Și se întâmplă minuni.

Aseară unui prieten i-a fost furat portofelul. Și, rugându-se la Sfântul Mina să îl ajute să își găsească documentele (Sfântul Mina fiind recunoscut ca facilitator în recuperarea celor pierdute), s-a trezit cu hoțul întors la locul faptei, nu ca să recunoască furtul, ci ca să îi spună că a văzut pe cineva care a furat portofelul și îi poate arăta unde l-a aruncat, ca să își recupereze documentele. Mai mult decât atât, deși acest prieten avusese gândul de a ne scrie unora dintre noi, să ne rugăm și noi, nu a apucat să o facă. Dar la mine a ajuns acest gând și m-am rugat pentru el fără să știu de ce. Și acum, că știu, mă rog și pentru omul acela care a furat, bag de seamă că are nevoie.

Vedeți, ne putem împrieteni cu sfinții, așa cum o facem și cu oamenii. Și această legătură nevăzută a rugăciunii ne va ajuta să vedem felul în care sfinții lucrează, chiar dacă pe ei nu îi putem vedea încă. Și dacă vom citi Viețile Sfinților, vor fi unii de care inima noastră se va lipi. Sau dacă vom citi un cuvânt scris de unul dintre ei, duhul lor va ajunge la noi. Și va rămâne cu noi, tot mai mult, pe măsură ce vom fi atenți să percem prezența. Curaj, așadar, bateți mai des la ușa „biroului” în care se află lucrătorii de minuni!