Mănăstirea Frumoasa, prin ochii călătorilor străini din trecut

Maria Burlă

„Iașii sunt, înainte de toate, o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul nostru”, spunea marele istoric și om de stat Nicolae Iorga. Încă de pe vremurile în care cei mai aleşi boieri ai Moldovei se întâlneau în palatele şi grădinile sale cu dinstinşi diplomaţi străini, Mănăstirea Frumoasa constituia un punct de atracţie pentru oficialităţile care veneau să viziteze oraşul moldovean de pe cele şapte coline. Unii dintre aceşti călători străini au evocat în notele lor de călătorie pitorescul locului și frumusețea palatului domnesc. Menţiunile despre biserică sunt, însă, puţine sau chiar absente.

Mari întâlniri de interes naţional aveau loc la Frumoasa pe vremea domnilor fanarioţi. Cei care urmau să urce în scaunul Moldovei, venind de la Constantinopol, făceau un popas aici, timp în care se luau toate măsurile pentru desfăşurarea solemnităţii investiturii. Mai apoi, alaiul domnesc se îndrepta, sub privirile mulţimii, spre centrul Iaşului, la Biserica „Sfântul Nicolae” - Domnesc, unde avea loc ceremonia.

Abatele Giuseppe Boscovich, cel care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa din anul 1761, prin Moldova realizează o descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale:

„Ni se pregăti o plăcută vilă numită Frumoasa, pe care Prințul o posedă în vale, la picioarele colinelor de pe care ne coborâsem (...). Când am ajuns la Frumoasa am găsit un palat aproape deșert, unde nu mai venea Prințul, dar era mare și comod, și mobilat cu sofale în diferite culori; era împrejurat de un zid mare, care încunjura grajduri, șuri, palatul Prințului și un alt palat pentru dame, după obiceiul turcesc; la amândouă aceste case te urcai pe câte o scară de piatră.”

Însoțitorul ambasadorului englez mai menționează că în interior existau multe aurituri și lucrări de artă, iar în palat se intra printr-o sală mare care era despărțită de o balustradă. Ferestrele mari, prin care putea fi admirat lacul, ocupau toată fațada. Iată descrierea iazului, consemnată de acesta:

„Lacul este format dintr-un izvor ce curge de la picioarele colinilor și e oprit de un dig puternic, întărit cu pari și pământ și care e aproape de jumătate de milă de lung. În mijlocul digului este o deschizătură cu un canal prin care curge apa la o moară apropiată. Lacul e plin de pește și are și bărci de preumblat, dar în partea dinspre apus e plin de stuh și alte buruene de baltă.”

Domnii fanarioţi făceau popas la Frumoasa, înainte de urcarea pe tron

Ministrul turc Resmi Ahmed Efendi a trecut prin Iași în anul 1763 în drum spre „raiaua” Hotin. El a locuit aici două săptămâni, scriind următoarele:

„Plecând din Galați, ajunsei a treia zi la Iași, capitala Moldovei. Aici, pentru oaspeți iluștri și pentru trimișii Înaltei Porți este destinat în partea sudică a orașului un palat numit Frumoasa, pe malul unui încântător lac, ce ne aduse oarecum aminte de splendidele peisaje ale lacului Albastru sau Ghioc-su, din Anatolia.”

Printre alţi oaspeţi de seamă care au fost găzduiți aici au fost Suleiman pașa (care a stat timp de patru zile, în 1744) și Hamza pașa, ginerele sultanului (1762).