Mănăstirea Giurgeni

Mănăstirea Giurgeni este situată în partea de sud-est a judeţului Neamţ, la marginea satului cu același nume, în apropiere de şoseaua Negreşti-Valea Ursului, nu departe de izvoarele râului Bârlad.

Așezământul monahal de la Giurgeni a fost înfiinţat în secolul al XVIII-lea, ca metoc al Episcopiei Romanului, pe o suprafață de teren dăruită de boierul Giurgiu. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuţă din lemn şi câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu a rânduit ca argaţii săi să ajute şi călugării din schit la muncile lor agricole. Unii dintre argaţi chiar s-au stabilit în jurul schitului şi şi-au făcut case. Aşa au apărut Giurgenii Boireşti şi, mai apoi, Giurgenii Mănăstireşti.

În anul 1809, schitul Giurgeni apare menționat într-o listă, alături de alte schituri ale Episcopiei Romanului. Către jumătatea secolului al XIX-lea, schitul a fost transformat în schit de maici şi apoi în mănăstire de maici.

În 1928, mănăstirea a fost reparată, sub conducerea maicii Xenia Sion, iar în 1936 avea statut de mănăstire. Decretul 410 din 1959 a forţat pe cei de aici să plece la alte mănăstiri sau să se retragă în lume, casele maicilor rămânând în paragină. În 1965, biserica a devenit filie a parohiei Linseşti, comuna Oniceni.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului”

Biserica actuală a fost construită în 1833 din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce şi are ziduri groase. Altarul este luminat la est de o fereastră, naosul are abside puţin adânci, dar foarte largi, delimitat de pronaos cu doi stâlpi puternici marginali, pe ei sprijinindu-se arcada bolţii.

Catapeteasma este din lemn de stejar şi tei, sculptată în anul 1955, în atelierele Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române din Bucureşti. La fel ca și pictura realizată în același an, catapeteasma are o valoare artistică deosebită.

Odoarele mănăstirii

Cel mai de preț odor al mănăstirii este Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Giurgeni. Icoana a fost dăruită Mănăstirii Giurgeni, pe atunci așezământ de maici, în anul 1831, cu ocazia sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului (6 august). Încă de când a fost dăruită mănăstirii, icoana a început să săvârşească diferite minuni, astfel că mulţi credincioşi vin la Giurgeni să ceară ajutorul Maicii Domnului.

Printre obiectele de valoare se pot aminti: un epitaf din 21 aprilie 1903, donat de Domnul Mharzili – consilier al ţarului Rusiei din acea vreme –, dar și diferite icoane praznicale şi unele obiecte de cult (potire, cădelniţe, crucifixe).

Redeschiderea așezământului

În luna aprilie 1993, un grup de credincioşi a înaintat către Episcopia Romanului o cerere de redeschidere a Mănăstirii Giurgeni. La 1 iulie 1995, a fost trimis aici ca preot slujitor părintele Antonie Jeflea (†18 februarie 2018), numit apoi stareţ la data de 1 noiembrie 2000. Părintele Antonie, dimpreună cu mica obște, a început lucrările de restaurare şi de reconstrucţie a mănăstirii. S-a făcut un proiect de construire a unei noi biserici şi a unui nou complex mănăstiresc pe platoul deja pregătit în vecinătatea actualei biserici.

După trecerea la Domnul a părintelui arhimandrit Antonie Jeflea, la începutul anului 2018, stareț al mănăstiri Giurgeni a fost ales Protosinghelul Nicolae Dănilă.

Contact

Adresă: Mănăstirea Giurgeni, Sat Scăricica, comuna Valea Ursului, cod 617495, judeţul Neamţ

Telefon: (+4) 0768 197 846 (+4) 0233 763 201

(Foto) Mănăstirea Giurgeni – Roman

De la același autor

Ultimele din categorie