În luna octombrie, Iașul devine inima ortodoxiei.  Catedrala mitropolitană, în care sunt așezate spre cinstire moaștele ocrotitoarei Moldovei, se află în veșminte de sărbătoare. Este deja o tradiție, încetățenită în inima a sute de mii de pelerini. Însă, puțini știu că nu a fost dintotdeauna așa. Tot ce vedem astăzi, de prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva la Catedrala Mitropolitană din Iași, se întâmplă datorită unui bătrânel sfânt – Mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu (1875-1902).

După terminarea măreței catedrale și sfințirea ei, la 23 aprilie 1887, următorul moment care a rămas înscris în istoria vieţii bisericeşti a Moldovei a fost aducerea moaștelor Cuvioasei în noul locaș. Decizia a fost luată de bătrânul mitropolit, după ce „a plâns nemângâiat ca un copil”, atunci când paraclisul mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, care adăpostea cinstitele moaște, a luat foc în noaptea de 26 decembrie. Focul s-a extins la catafalcul pe care era așezată racla, arzând mocnit toată noaptea și „prefăcându-l într-o grămadă de cărbuni”. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, preoții și credincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse.

Prefectul județului Iași, Leon Negruzzi și procurorul general al orașului au consemnat în procese verbale cele întâmplate. Ridicate din mormanul de tăciuni, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite în Altarul bisericii mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi.

Acest fapt trist a determinat pe mitropolitul Iosif Naniescu să ia hotărârea strămutării moaştelor Sfintei, un eveniment consemnat de presa vremii. Iată cum prezenta ziarul ieșean Curierul procesiunea mutării moaștelor Cuvioasei Parascheva în noua catedrală mitropolitană:

„În sunetul clopotelor din toată urbea, luni, 9 ianuarie 1889, orele 10, toţi preoţii bisericilor din Iaşi, dar și de aiurea, erau adunaţi în curtea Bisericii Sfinților Trei Ierarhi, de unde, împreună cu arhiereii şi protoiereii, ridicând cinstitele moaște, cu frumoase cântări bisericeşti, au plecat de-a lungul străzii Ştefan cel Mare, spre Mitropolie. La poarta dinspre Ulița Mare, procesiunea a fost întâmpinată de mitropolitul Iosif şi Arhimandriţii catedralei şi de către tot clerul mitropolitan. Racla purtată de şase preoţi îmbrăcaţi în veşminte a intrat apoi în catedrală şi a fost aşezată în partea dreaptă, în apropiere de monumentul nemuritorului Mitropolit Veniamin, acolo unde până astăzi, toți își alină năcazurile și suferințele”.