Monahii de la Tazlău au respectat și au trecut spre pomenire mai mulți membri ai familiei Movilă: Ieremia voievod, Elisabeta doamna, Maria, Ștefan și fiii lor, Ioan și Maria ‒ ginere și noră ‒, Simeon voievod, Marghita doamna și Gavriil voievod, fiul lui Simeon.

În timpul domniei lui Ieremia Movilă, Mănăstirea Tazlău a fost împodobită cu monumentala ușă de lemn dintre pridvor și pronaos, la 30 martie 1596. Cu un an în urmă i-a scutit pe monahi de vamă pentru transportul peștelui și a hotărât ca ei să fie slobozi de anumite taxe și impozite. Toate aceste fapte ne determină să vedem în Ieremia Movilă un domnitor moldovean legat sufletește de Mănăstirea Tazlău. Pe urma acestuia au mers și frații săi la începutul secolului al XVII-lea, Simeon și Gavriil voievod, menționați de monahi pe pomelnic. Și astfel, Movileștii au deschis drum vieții îmbunătățite de la Mănăstirea Tazlău.

Numeroase sunt chiliile în care își fac pravila rugătorii, chilii ale căror urme s-au aflat prin săpăturile în jurul bisericii. Dar acestea se dovedesc neîncăpătoare și mulți monahi își vor căuta loc de chilii în munte, pe culmile înconjurătoare.

(Sursă de documentare: Preot Gheorghe Vartolaș, Mănăstirea Tazlău – 500 de ani de existență, Editura Trinitas, Iași, 1996)