- Părinte, nu cumva unii sunt nepăsători din cau­za neştiinţei?

- Ce neştiinţă? Să-ţi spun eu o neştiinţă? Filo­log din Halchidiki (judeţul din care face parte şi Sfântul Munte Athos) şi nu ştia ce înseamnă Sfântul Munte. Un profesor german i-a vorbit despre Sfântul Munte şi au venit împreună. Germanul ştia chiar şi câte mănăstiri sunt în Sfântul Munte. Şi cu toate că era protestant, ştia şi ce Sfinte Moaşte există aici şi unde se află etc. Această neştiinţă se justifică? Altul din America a spus unuia din Halchidiki să vină la mine ca să-l ajut într-o problemă. Tocmai din Ameri­ca! Să vă mai spun ceva. A venit la Colibă unul ce era din Florina (Oraş în nordul Greciei). „Chiar din Florina eşti?", îl întreb. „Da, chiar din oraş", îmi răspunde. „Voi aveţi un mitropolit bun", îi spun. „În ce echipă joacă?", mă întreabă. Aces­ta credea că este fotbalist! Era robit de fotbal. Nici pe episcop nu-l ştia. Cel puţin pe mitropolitul Augustin Kantiotis aproape toţi îl ştiu. Lucrurile acestea nu se justifică.

Nu, astăzi în lume nu se mai justifică neştiinţa. Lipseşte dispoziţia cea bună, mărimea de suflet. Cel ce are dispoziţie bună de a-L cunoaşte pe Hristos, Îl va cunoaşte. Va porni. Şi chiar dacă nu se va afla pe aproape nici un teolog sau călugăr şi nu ar auzi cu­vântul lui Dumnezeu, dacă are intenţie bună, va lua pricină să creadă sau de la un şarpe, sau de la o fiară, sau de la un fulger, sau de la un potop, sau de la vreo altă întâmplare. Pe unul ca acesta îl va iconomisi Dumnezeu.(...)

De aceea spun că neştiinţa nu se justifică deloc astăzi. Numai dacă cineva este puţin la minte sau prunc este îndreptăţit să fie neştiutor. Dar astăzi şi copiii mici sunt spirt. Atunci când vrea omul, poate afla multe posibilităţi ca să cunoască adevărul.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. 2: Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, pp. 43-45)