Norma cea nouă e dragostea, nu mai e strictă, riguroasă, searbădă, îngrădită cu dreptate și cu atât mai puțin suprameticuloasă, oarba împlinire a celor șase sute treisprezece porunci. Iată ce nu au înțeles fariseii. Caracterul paradoxal ce stă la temelia noii învățături ei nu l-au mai putut nici constata, nici asimila.

Leon Bloy însă – care L-a iubit pe Hristos și a intuit existențial tâlcul parabolelor Sale – a putut scrie: „O! Hristoase, Care-i iubești pe cei ce Te răstignesc și răstignești pe cei ce Te iubesc”.

Așa și este: pe ucigașii și hulitorii Săi îi iartă, iar pe apostolii, ucenicii, credincioșii Săi îi menește răstignirii, sfâșierii de către fiare, arderii pe rug, strujirii cu gheare de fier, prigoanei și tuturor soiurilor de chinuri, suferințe și scârbe. Pentru primii se roagă Tatăl, pe ceilalți, pe ai Săi, îi sfătuiește să-și ia crucea și să-L urmeze pe calea calvarului.

(Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, p. 349)