Credeți-mă, fraților, că de va fi cineva cuprins numai de o patimă obișnuită, fie cât de mică, aceea singură îl poate osândi la munca cea veșnică. Și de ar face cineva zece fapte bune și numai o răutate obișnuită să aibă, acea una care se face din obiceiul cel rău, biruiește pe cele zece bune. După cum un vultur, de va scăpa tot trupul lui din cursă și numai de o unghie va fi prins, din pricina acestei mici părticele a trupului lui, nu-i folosește cealaltă putere, ci oricând va vrea, vânătorul merge și-l prinde. Așa este și cu sufletul. Numai cu o patimă de se va fi obișnuit, în orice ceas va vrea diavolul îl biruiește, căci prin acea patimă îl are în mâinile lui.

(Avva Dorotei, Învățături și scrisori de suflet folositoare, Editura Bunavestire, p. 135)