Cică o maică era odată lângă un bolnav şi curăţa nişte răni care miroseau urât. Ea voia să-l ajute pe omul acela care era în necaz şi cineva care a trecut pe acolo i-a zis: „Eu n-aş face asta nici pentru un milion de dolari”. Şi maica a răspuns: „Nici eu, pentru un milion de dolari n-aş face, dar pentru Dumnezeu fac!”. Asta înseamnă să ai credinţă, să faci ceva ce n-ai face pentru lumea asta întreagă, dar pentru Dumnezeu faci. Şi dacă nu faci, să ştii că eşti în lipsă cu credinţa. Dar dacă ai credinţă, biruieşti şi-l ajuţi şi pe altul să biruiască. Aşa e peste tot cu solidaritatea, dacă e credinţă şi educaţie oamenii se ajută.

Ce face marinarul în furtună? Pune mâna şi se ajută, îi ajută pe ceilalţi. Atunci, când ai un necaz, trebuie să fii cel mai limpede, să ştii ce ai de făcut. Cei care se apucă de băut, sunt slabi, de fapt ei caută un motiv... Nu sunt de compătimit, trebuie scoşi din starea asta. Necazurile sunt ispite, dacă nu le depăşeşti cu rugăciune, cu înţelegere, cu credinţă, degeaba ai trăit o viaţă frumoasă creştinească în perioade de pace...

(Părintele Iustin Pârvu, Daruri duhovniceşti, Editura Conta, 2007, pp. 93-94)