Alcătuim un singur trup: al Dragostei. Mâncarea, băutura, banii, hainele, casele, toate acestea sunt lucruri pământești și nu valorează nimic: omul este totul, în fața lui toate celelalte nimic nu înseamnă. Omul este nemuritor prin sufletul său, toate cele materiale fiind putregai, efemeride, praf. Totul aparține lui Dumnezeu, nimic nu este al nostru. Omule! Prețuiește demnitatea umană ca pe chipul lui Dumnezeu și atunci când aproapele este la nevoie, să nu-ți pară rău să-l ajuți, să-i oferi un sprijin material.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Viața mea în Hristos, Editura Sophia, București, 2005, p. 211)