osteneală

Arhimandritul Iachint Unciuleac – Păcatul ne prinde în capcana plăcerii

Păcatul presupune întotdeauna o plăcere aparentă, apare ca un trandafir care ascunde mulţi ghimpi. 

Smerenia, mai mult decât osteneala, atrage milostivirea lui Dumnezeu

Dacă doar ne ostenim şi ne gândim să primim răsplată pentru osteneli, dar năravul nu ni-l schimbăm, ci facem altele mai rele – ajungem la iuţime şi la altele –, atunci ostenelile nu ne vor aduce niciun folos.

Sâmburele așezării monahale de la Pângăraţi

Istoria Mănăstirii Pângărați a început să se scrie cu aproape șase secole în urmă, în Poiana sihaștrilor, un loc aflat astăzi la vreo trei kilometri, în pădurea de brazi din apropierea lăcașului monahal. Se spune că acolo și-ar fi început nevoințele pe aceste meleaguri Sfântul Cuvios Simeon, mai apoi coborând în peștera pe locul căreia astăzi se înalță biserica voievodală, ce îi are ca ocrotitori pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și pe toți Sfinții Români.  

Nu este nimic mai primejdios şi mai perfid ca mândria

Mulţi se numesc păcătoşi pe ei înşişi, însă nu rabdă să fie numiţi în felul acesta de către alţii, şi aşa arată că se numesc păcătoşi doar cu limba, nu şi cu inima.

Te-ai spovedit, de acum să nu mai păcătuieşti

Din momen­tul în care ai ieşit de la scaunul de spovedanie, să încerci să duci o luptă pe viaţă, ca să nu mai păcătuieşti din nou.

Cheamă-L pe Dumnezeu în necazul tău și nu te lenevi!

Tu te-ai lenevit; căci, când M-ai căutat, ai văzut cum M-am arătat ție!

Rădăcini de spini sunt patimile

Celui ce voieşte a dezrădăcina patimile, îi trebuie multe sudori şi osteneală.

Mama „se încarcă” de har prin grija faţă de copii

Copilul îl iubeşte pe tatăl său şi îl respectă, dar prin afecţiunea şi gingăşia mamei i se măreşte şi mai mult dragostea faţă de tatăl său. 

Să nu învinuim pe nimeni

Cel ce învinuieşte pe altul pentru necazurile sale a alunecat din dreapta judecată a ceea ce se cuvine.

Rugăciunea trebuie făcută cu delicateţe a sufletului, şi atunci nu ţi se va părea istovitoare

Când vine harul, spune numele „Hristos”, şi se umple şi mintea, şi inima. Această iubire şi acest dor fierbinte au şi trepte. Când trăieşti această iubire, nu numai că doreşti să dobândeşti cele duhovniceşti atunci când eşti treaz, dar pe aceleaşi le vezi chiar şi în vis. 

Pagini