Osteoartrita este cea mai frecventă boală cronică articulară. Este cunoscută și sub numele de artroză. Ce este și cum apare?

Osteoartrita este o afecțiune degenerativă caracterizată prin degradarea progresivă și ireversibilă până la dispariție cartilajului articular însoțită de o reacție hipertrofică a osului subcondral. Suprafețele oaselor care intră în alcătuirea unei articulații sunt acoperite de cartilaj articular. Acesta are grosime variabilă de la o articulație la alta în raport cu presiunea care se exercită pe suprafețele articulare, are un conținut în apă de până la 60%, nu are vase de sânge sau nervi, nutriția acestui țesut fiind asigurată de vasele celorlalte componente ale articulației și de lichidul articular. Rolul acestui cartilaj este de amortizor, absoarbe presiunile, distribuie forțele în articulație și facilitează mișcarea. O dată cu instalarea osteoartritei, cartilajul îți pierde aspectul neted și pe suprafața sa apar fisuri. Pe măsură ce procesul destructiv avansează cartilajul se subțiază, se erodează, se distruge  până rămân zone de os descoperite. Fragmente de cartilaj se desprind și migrează în cavitatea articulară determinând reacții inflamatorii. La rândul său osul reacționează prin hipervascularizare, stimularea osteoblaștilor generând producție osoasă, adică formare de osteofite și neoformare de cartilaj, însă acesta nu are aceleași proprietăți mecanice ca și cartilajul inițial.   

În final, artroza afectează și celelalte structuri ale articulațiilor – capsula, meniscurile, ligamentele, tendoanele sau musculatura periarticulară.

Care sunt factorii de risc și pe cine afectează osteoartrita?

Osteoartrita  afectează cel mai frecvent genunchii, șoldurile, coloana vertebrală, articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Mai rar, poate afecta și coatele, umerii sau articulațiile temporomandibulare.  Indiferent de localizare, dintre cei mai importanți factori de risc care contribuie la dezvolatarea artrozei aș aminti:

- predispoziție genetică

- vârsta: se consideră că artroza este o afecțiune care apare o dată cu înaintarea în vârstă, datorită uzurii, deshidratării tisulare și intensificării proceselor catabolice

- sexul: sunt afectați atât bărbații, cât și femeile. Coxartroza este mai frecventă în rândul bărbaților, în timp ce gonartroza și artroza mâinilor este mai frecventă la femei

- stresul hormonal: la femei, după menopauză, frecvența bolii se dublează, prevelența fiind mai mare la pacientele cu histerectomie

- obezitatea: este un alt factor care contribuie la instalarea artrozei la nivelul membrelor inferioare printr-un mecanism neelucidat pe deplin. Aceasta intervine în dezvolatrea artrozei prin creșterea forțelor mecanice asupra articulației, dar se discută și despre implicarea leptinei în acest proces, un produs al celulelor adipoase

- mai exista o serie de factori care determină o solicitare anormală asupra țesuturilor articulare normale – și anume un stres mecanic repetat care contibuie la degradarea articulației mai ales la persoanele tinere. Aici vorbim de traumatisme - luxații, subluxații, fracturi, efort fizic repetat, suprasolicitarea repetată, activitatea sportivă, solicitarea profesională sau anomaliile de statică

- artroza poate fi și secundară unor boli metabolice, endocrinologice, neurologice, inflamatorii sau unor boli congenitale.

Cum se manifestă osteoartrita?

Mult timp osteoartrita este asimptomatică. Pacientul se prezintă la medic când tabloul clinic este deja constituit și multe modificări sunt deja ireversibile. Cel mai important simptom și cel mai precoce este durerea. Durerea are caracter mecanic, se intensifică la efort și se ameliorează la repaus, are intensitate variabilă (în funcție de localizarea artrozei și de pragul individual) și  este meteodependentă, adică se accentuează la frig și umezeală. În interiorul articulației există lichid articular care asigură nutriția și lubrifierea suprafețelor articulare favorizându-le alunecarea. Vâscozitatea sa crește la temperaturi joase, proces care explică efectele nefavorabile ale frigului asupra articulațiilor.

Un alt simptom frecvent întâlnit este redoarea articulară, acea senzație de înțepenire, de rigiditate care apare dimineața sau în urma repausului prelungit și are o durata de câteva minute. La mobilizarea articulației apar cracmente și crepitații produse de neregularitățile cartilajului articular, treptat  mobilitatea articulară se reduce, iar în stadiile avansate apar anchiloze în poziții vicioase, devieri în var sau valg, instabilitate, scurtarea membrelor și impotența funcțională creând probleme în desfășurarea activităților zilnice.

Cum se pune diagnosticul de osteoartrita?

Principala metodă de diagnostic este radiografia convențională. Aceasta ne ajută să apreciem stadiul de evoluție a bolii, dar și să excludem alte afecțiuni. Cel mai adesea, modificările clinice nu se corelează cu cele radiologice. În stadiile inițiale ale artrozei, radiografia poate fi normală. Un diagnostic corect și precoce, clinic, funcțional și radiologic permite luarea unei decizii corecte și eficiente pentru un managment de calitate al bolii.

Cum putem preveni apariția bolii sau cum putem încetini evoluția la persoanele la care artroza deja s-a instalat?

Evoluția bolii este progresivă, iar prognosticul depinde de gradul afectării articulare, dar și de localizarea artrozei. În absența tratamentului sau a măsurilor de profilaxie, acestea pot deveni imprevizibile. Foarte important este combaterea factorilor de risc. În primul rând este necesară adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și mișcare în fiecare zi, ce permite menținerea unei greutăți corporale în limite normale, tonifierea musculaturii asigură stabilitate articulațiilor. O postură corectă presupune alinierea tuturor articulațiilor și evitarea dezechilibrelor în sistemul musculo-scheletal. Se mai recomandă purtatea unei încălțăminte adecvată și lejeră, cu talonetă pentru cei cu picior plat, cu tocuri mici; corectarea deficitului de lungime ale membrelor inferioare, dacă acesta există, de evitat mersul pe teren accidentat, traumatismele directe, suprasolicitările; utilizarea mijloacelor de ambulație – cârjă, baston, cadru de mers, orteze atunci când este necesar pentru a proteja articulația afectată. La fel de important este evitarea frigului, a umezelii, a curenților de aer și a variațiilor de temperatură care acutizează afecțiunea.

Un sfat, vă rugăm!

Adoptați un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și mișcare, care menține mobilitatea și buna funcționare a articulațiilor. În egală măsură, nu ignorați factorii de risc și semnele precoce care apar. Pentru identificarea acestora, dar și pentru un tratament precoce al afecțiunii care v-ar permite o mai bună calitate a vieții, vă așteptăm cu drag în cabinetul de recuperare medicală din cadrul Spitalului Providența.

***

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/