păcat

„Lăcomia strică omenia”

Dacă cei robiți de aceste patimi se întorc la pocăință, sunt primiți și iertați, căci Dumnezeu nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu.

Tăierea voii prin duhovnic

Poți să fii ca David și totuși să nu-ți vezi propriile păcate și greșeli. Și atunci, iată necesitatea unui duhovnic.

De ce suntem tulburați de gândurile rele?

Trebuie să știm că a avea gânduri rele nu este niciun fel de păcat când mintea și voia omului nu se unesc cu aceste gânduri și, mai ales, când le și urăsc și nu le vor.

Cum să ne păstrăm curăția, într-o societate care promovează infidelitatea?

Păcatul s-a sălăşluit în noi, el ne înconjoară din toate părţile, aducând înaintea noastră chipuri ademenitoare. De multe ori, iadul ia forma nu numai a „sentimentelor”, dar şi a încântării estetice. Să ne amintim cuvintele Apostolului Pavel: „Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?” (2 Corinteni 6, 15). 

Scaunul de Spovedanie – locul în care sufletele se schimbă

Chiar dacă rupem fructele, am lăsat pomul, ca și în următorul an să dea din nou același roade otrăvite. Cu alte cuvinte, noi nu am schimbat nimic în sufletul omului, dacă doar iertăm și dezlegăm anumite fapte săvârșite.

Hotărârea nestrămutată a voinței poate birui obiceiurile rele

Dacă de-a lungul luptei ți se va întâmpla, din pricina vreunei împrejurări neașteptate, să fii biruit, să nu te tulburi și să nu cazi în deznădăjduire: trebuie să începi iar lupta.

Dacă nu este posibil să nu ne tulburăm, măcar să ne înfrânăm cuvintele

Dacă nu ne este cu putință să rămânem netulburați, trebuie cel puțin să ne înfrânăm limba, după cum spune Psalmistul: „Tulburatu-m-am și n-am grăit” (Psalmul 76, 4).

Iertarea este legată de înțelegerea slăbiciunii celuilalt și a propriei noastre slăbiciuni

Se întâmplă atât de des ca cineva să simtă nevoia de a fi încurajat, ajutat, mângâiat; și nu o fac; sunt mereu păcătos. Atunci de ce să nu iert celorlalți; de ce să pretind altora mai mult decât pot să dau eu însumi?

Sfântul Grigorie vindecă mâna paralizată a unui protopsalt

S-a întâmplat ca acest protopsalt să se îmbolnăvească, înghițind ceva otrăvitor. El a zăcut un an întreg în pat, aproape fără să se miște. Cu vremea, acea otravă s-a mai împrăștiat și a fost eliminată, poate din pricina regimului aspru prescris, ori a altor tratamente medicale.
Ești drept? Să nu cazi în păcat! Ești păcătos? Nu deznădăjdui!... Și dacă păcătuiești în fiecare zi, în fiecare zi să te pocăiești!

Pagini