Cuvântul pelerin vine din limba latină, peregrinus, care înseamnă cel ce face o călătorie lungă pe jos către un loc sfânt, religios.

Românii prin credință sunt iubitori de pelerinaje, iar după 1989, odată cu libertatea religioasă, s-a reînoit această tradiție frumoasă, mai ales la mari sărbători spirituale din țara noastră printre care spunem că cel mai însemnat pelerinaj este la Sfânta Parascheva de la Iași.

Dacă este să asociem două cuvinte cu sensuri diferite, pelerinaj și pelerină, vom găsi anumite aspecte care le pot lega unul de celălat.

Pentru pelerinul de odinioară, pelerina era nelipsită, aceasta îl apăra de ploaie, de vânt, de frig. Îi asigura astfel posibilitatea să ajungă sănătos la destinația propusă și să-și petreacă timpul destinat la locul sfânt.

Domnul profesor Ion Mitican, în baza unor cronici, descria cum se desfășura pelerinajul la Iași, în urmă cu două sute de ani. Astfel, mulțimile adunate nu aveau unde să se cazeze și stăteau în oraș pe marginea drumurilor, în șanțuri, ici şi colo se făceau focuri. Mâncarea de bază era pâinea, brânza și se bea vin de mere. Sunt sigur că pelerina își avea rolul ei foarte important în acele nopți friguroase de octombrie. În zilele noastre, îi vedem pe creștini stând la rândul de la Sfânta, iar noaptea, când este frig sau plouă, poartă tot felul de haine ca niște pelerine.

Însă, dincolo de această pelerină văzută, pelerinul poartă multe alte pelerine, nevăzute. Pelerina credinței, Pelerina dorinței care-l îndeamnă spre pelerinaj, Pelerina smereniei, Pelerina umilinței, Pelerina răbdării, Pelerina rugăciunii, Pelerina ascultării, Pelerina comuniunii, Pelerina milostivirii, Pelerina bucuriei, Pelerina iubirii, Pelerina mulțumirii, Pelerina angajamentului pe viitor. Dar cea mai importatantă și mai ușoară este Pelerina sfințeniei, pe care o purtăm cu ajutorul Maicii Domnului și a sfinților lui Dumnezeu. Sub această pelerină a sfinților mergem și înaintăm în pelerinaje, oricât de greu ni s-ar părea, către ceea ce ne propunem.

Pelerina sub care suntem oblăduiți, noi românii, obișnuim să spunem că este cea a Maicii Domnului, de aceea manifestăm o evlavie deosebită. Dar pentru noi, moldovenii, în special, mai este și Pelerina Maicii noastre Parascheva. Vedeți, deși a fost tânără când a trecut la Domnul, noi o considerăm ca pe o maică pentru noi. Avem toți mame după trup, dar acestea nu pot fi pururea lângă noi, însă Maica Domnului și sfinții sunt părinții care ne însoțesc în toate zilele vieții, ne ajută și ne sfătuiesc în mod tainic. Fără această Pelerină Minunată poate că ne-am mișca spiritual foarte greu și cu mari încercări.

La rândul lui, pelerinul poartă sub pelerina sa toată viața sa, cu bune și cu rele, cu suișuri și coborâșuri, cu năzuințe, cu împliniri și eșecuri.

Așa cum pelerinul dorește să fie sub Pelerina Sfinților, așa si el, ia sub peleriana sa și pe toți cei rămași acasă, pe cei dragi, pe cei care sunt în lipsuri, care fac neajunsuri, pe cei care vrăjmășesc, rugându-se: Adu-ne, Doamne, pe toți laolaltă, ca în umilință să-Ți dăm slavă!

Mai este o Pelerină, cea a Bisericii, sub aceasta se desfășoară toată viața noastră, în Biserica lui Hristos, și simțim mai intens când pășim și în sfânta biserică. Bisericile parohiale, din mânăstiri și din alte instituții sunt tot atâtea pelerine unde ne adunăm, ne împărtășim cu Sfintele Taine și în comuniune mergem mai departe pe Calea Mântuirii.

Vremurile actuale ne aduc noi Pelerine, se construiesc noi biserici și sunt refăcute cele vechi. Avem posibilitatea ca să încărcăm spiritual aceste noi altare și să transmitem urmașilor dorința și credința noastră ca și moștenire spirituală și exemplu pentru generațiile următoare.

Creștine, cu îndrăznire, poartă toate aceste Pelerine pentru a fi acoperit, pentru a te încălzi și a da încredere și altora, că pot îmbrăca Pelerina Credinței.

(Preot Constantin Stoian, Parohia „Izvorul Tămăduirii” din Iași)