- Părinte, spuneţi adeseori că vor să le distrugă pe toate. Vă referiţi şi la învăţământ?

- Da, nu vedeţi ce se petrece? Acestea sunt şcoli? Aceasta este limbă, care se predă azi copiilor? Care este istoria noastră? Dar şi în Teologie, ce nu se face? Un ateu are diplomă în Teologie şi îl lasă să predea religia. Nu-l cercetează. Ateismul învaţă religie? „Nu-i putem scoate”, spun ei. Dacă un filozof ar vrea să predea matematica, îl vor lăsa?

Unul este teolog şi nu lasă pe oameni să se împărtăşească, ca să nu se molipsească de SIDA! Este din aceia pe care computerul i-a trimis Ia Teologie, însă nu aceasta este cunoaşterea lui Dumnezeu. Mai demult spuneau: „Copilul a învăţat slovele sfinte”, pentru că slovele erau sfinte. Vezi profesor de Teologie care nu crede, şi mai vorbeşte de rău şi pe prooroci înaintea studenţilor, şi nu-l scoate din învăţământ. Dar ce cauţi, omule, la Teologie? Ce teologi vei scoate?

Cât de mult au influenţat protestanţii şi catolicii! Cât de mult a pătruns duhul ateist în catolicism! Catolicii încet-încet ciuntesc pe sfinţi. „Sfânta Ecaterina n-a fost o sfântă mare”, spun ei. „Ci tatăl ei a fost un mic regişor. Sfântul Nicolae a fost un sfânt mic. Sfântul Gheorghe un basm. Arhanghelul Mihail n-a existat ci a fost o prezenţă a lui Dumnezeu. La fel şi arhanghelul Gavriil”. După aceea vorspune: „Hristos nu este Dumnezeu, ci a fost numai un dascăl mare”. După aceea vor merge mai departe: „Dumnezeu este o putere”. Şi după aceea vor spune: „Dumnezeu este natura”. Şi în timp ce există fapte palpabile, prooroci, proorocii, minuni atât de vii, ajung şi unii de ai noştri să creadă astfel de prostii.

A venit şi la mine unul să ia binecuvântare ca să meargă în Italia să studieze liturgica şi să facă doctoratul. „Eşti în toate minţile?”, i-am spus. Vrei să mergi la iezuiţi să-ţi faci doctoratul şi ai venit să-ţi dau şi binecuvântare? Aceia nu ştiu ce-i cu ei! Acolo predau uniţi, iezuiţi şi mai ştiu eu ce”. Este nevoie de luare aminte în toate părţile. Pentru că aşa fac. Merg şi studiază în Anglia, Franţa etc., se molipsesc de microbii europeni şi fac după aceea doctorat. Studiază de pildă pe Sfinţii Părinţi din traducerile ce le-au făcut străinii în limba lor. Aceia, fie că n-au putut reda noimele corect, fie din viclenie, au adăugat şi greşelile lor. Ortodocşii noştri care au învăţat limbi străine iau de acolo microbii străini şi-i aduc aici, şi mai şi învaţă pe alţii. Fireşte, dacă eşti atent, uşor poţi deosebi aurul de chihlimbar.

- Părinte, unii tineri care sunt aproape de Biserică, atunci când pleacă în străinătate pentru studii deoarece nu intră aici la Universitate, îşi pierd credinţa şi se rătăcesc.

- Voi spune unuia din cei pe care îi cunosc să mai construiască vreo două Universităţi în Grecia, ca să nu plece copiii în străinătate. Să studieze aici, deoarece copiii se pierd, părinţii cheltuiesc şi atâta venit iese afară.

Mereu le spun tinerilor care merg în străinătate la studii: „Să mergeţi, dacă vreţi, dar să luaţi aminte să nu vă pierdeţi credinţa; să luaţi numai cunoştinţele lor. Şi mai ales nu uitaţi să vă întoarceți înapoi în Patrie. Grecia vă aşteaptă. Sunteți datori s-o ajutaţi. Să fiţi aproape de greci, ca să nu fie nevoiţi, sărmanii, să alerge în străinătate spre a afla un medic sau un specialist în vreo știință. Să luaţi aminte mult să nu vi se răcească inima. Europenii sunt reci. America este numai ca să te îmbogăţeşti materialiceşte şi să dai faliment duhovniceşte!”.

- Şi grevele, Părinte, ce rău fac! O lună întreagă copiii n-au făcut şcoală, ci au umblat pe drumuri.

- Eu le spun profesorilor să nu facă niciodată grevă, numai dacă vor voi să desfiinţeze, de pildă, religia, rugăciunea sau să scoată crucea de pe drapel etc. Atunci trebuie să protestăm. Altfel, cu ce sunt vinovaţi copiii să piardă lecţiile?

- Aşadar, Părinte, în felul cum s-a format învăţământul, va face mult rău.

- Acum se vor secătui mulţi copii, dar şi Bunul Dumnezeu va judeca corespunzător. Va examina în ce stare ar fi fost dacă nu ar fi fost influenţaţi şi nu li s-ar fi făcut rău. Dar şi noi trebuie să facem multă rugăciune pentru sărmanii copii, ca să intervină Dumnezeu să îi ajute să nu se secătuiască, ci să fie sănătoşi duhovniceşte şi să dobândească virtuţi.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. 1: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 309-311)