Dumnezeu și-a desăvârșit creația după ce a făcut omul, după ce a făcut „bărbat și femeie” (Facerea 1, 27). Teologul contemporan John Behr arată că „a fi bărbat și femeie este ceva propriu și unic făpturii numită om.”

Această de Dumnezeu binecuvântată și creată binaritate a genului stă la baza căsătoriei, care face parte din planul Lui pentru mântuirea întregului Adam. „Creșteți și vă înmulțiți” este doar o parte din acest plan, căci taina căsătoriei „mare este” (Efeseni 5, 32), într-atât de mare, încât cei doi care se însoțesc devin „un trup” (Matei 19, 6). De aceea, Mântuitorul Însuși ne spune că „ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19, 6).

Binaritatea genului și căsătoria sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, însă sunt și izvor de datorii sfinte. Cine se luptă să despartă și să desființeze această binaritate care constituie omul și această mare taină care este căsătoria, se face luptător împotriva planului lui Dumnezeu pentru noi. Desființând binaritatea genului și căsătoria, desființăm omul!

De aceea, cu dragoste și nădejde, îndemn pe toți cei care prețuiesc ce este mai bun și mai înalt în om, să vină la referendum și să voteze pentru clarificarea definiției căsătoriei în Constituție. Consider că avem această datorie sfântă de a ne prezenta și de a ne declara identitatea, de a ne mărturisi credința, de a ne exprima și apăra valorile. Prin acest vot nu apărăm ceva abstract! Apărăm însuși faptul de a fi om! Apărăm însăși putința de a fi om, prin zămislire și naștere! Apărăm copiii, salvându-le puritatea, inocența!

Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, socotesc că decizia privind organizarea referendumului s-a luat în zilele în care noi, în Biserică, cinstim Sfânta Cruce în mod deosebit. De aceea, consider nu doar că e o datorie sfântă pentru noi de a vota la referendum, ci și un mare test pentru noi, ca popor. Iată, ne aflăm înaintea Crucii lui Hristos. Ce vom face? Lua-vom, oare, Crucea Sa, pentru a urma drumul Evangheliei? Sau, (să nu fie, Doamne!) vom întoarce spatele Crucii Sale pentru a ne înhăma la jugul celui care dintru început a fost „ucigător de oameni”? (Ioan 8, 44). Ce răspundere uriașă avem față de moșii și strămoșii noștri, care s-au jertfit și au murit pentru noi, față de părinții care ne-au zămislit, născut și crescut, față de chipul lui Dumnezeu din noi înșine și din copiii noștri!

Îmi îndrept gândul bun și către tinerii noștri de pretutindeni. Dacă referendumul va fi organizat pe 7 octombrie, după cum s-a spus, atunci ziua votului va fi în Duminica Învierii tânărului din Nain. Tinerii noștri se află și ei în moment de cumpănă. Se află înaintea unei alegeri între o cultură a vieții, a afirmării și a jertfei față de celălalt și o cultură a morții, a negării și a folosirii celuilalt prin silnicie și manipulare. „Tinere, zic ție, scoală-te!”, răsună Cuvântul Vieții. Deschide-ți urechile, iubite tinere, și auzi-L pe Domnul care te cheamă și te ridică din moarte la viață!

† Părintele Episcop Macarie Drăgoi

al Episcopiei Europei de Nord