Iubitului nostru cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini,

har, milă şi pace de la Dumnezeu Atotţiitorul, iar de la noi arhiereşti binecuvântări

„Dumnezeu a înviat pe acest Iisus, Căruia noi toți suntem martori” (Fapte 2,32)

Iubiții mei fii sufletești,

În vâltoarea vremurilor grele provocate de această molimă înfricoșătoare ce a cuprins întreaga lume și țara noastră și pe care le trăim însă cu nădejde în ajutorul Celui Preaînalt, se aude în această noapte sfântă a Paștilor strigătul de biruință, de încurajare și de mângâiere ce ne aduce vestea cea mare că „Hristos a Înviat”.

Deși tulburați și înfricoșați de cele ce ne sunt date să le trăim în aceste zile, totuși în aceste momente de luminoasă prăznuire suntem stăpâniți de o mare și negrăită bucurie și salutându-ne unii pe alții prin cuvintele ,,Hristos a înviat” la care răspundem ,,Adevărat a înviat” dăm mărturie a celei mai mari și înfricoșătoare minuni dintre toate câte se cunosc în lume și anume Învierea din morți a Domnului nostru Iisus Hristos.

Învierea este sărbătoarea prin excelență a bucuriei pentru că cele dintâi cuvinte ale Domnului înviat au fost „Bucurați-vă” (Matei 28,9), salut și îndemn ce ni se adresează mai ales acum nouă celor care credem în Dumnezeu și mărturisim scularea Lui din morți.

Învierea Domnului nu este doar un eveniment istoric dovedit prin mulți martori – între care femeile mironosițe și sfinții apostoli - ci ea constituie piatra de temelie a Bisericii și a credinței noastre creștine.

Învierea Domnului ca adevăr de netăgăduit a devenit izvorul unei bucurii ce nu se poate lua de la oameni. Și cu adevărat lumina și bucuria Învierii covârșesc toată mintea, de ele sunt pline cerul și pământul și de ele ne împărtășim pe deplin la fiecare praznic al Sfintelor Paști.

Binecredincioși creștini,

Învierea Domnului ne încredințează pe noi că moartea nu mai are nicio putere asupra noastră pentru că ea a fost biruită de Izvorul Vieții – Mântuitorul Hristos. În același timp ne dă siguranța că viața noastră fizică nu se termină la mormânt, că sufletul nostru este nemuritor și că prin moartea și învierea Sa Mântuitorul ,,ne-a făcut vii împreună cu Sine” (Col. 2, 13) - așa cum zice Sf. Ap. Pavel.

Mântuitorul înviind a treia zi din morți ne încredințează că și noi vom învia la o nouă viață, veșnică, plină de lumină și de bucurie, întru Împărăția cerurilor.

Garanția învierii noastre este credința în Învierea Domnului pentru că El ne-a spus ,,Eu sunt Învierea și Viața, cel ce crede în Mine, chiar de va muri viu va fi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11, 25-26).

Sărbătoarea Sfintelor Paști ne arată că așa cum Hristos Domnul prin înviere a trecut ,,din lumea aceasta la Tatăl” (Ioan 13, 1) tot așa și noi eliberați de păcat și primeniți prin Duhul Sfânt vom intra într-o viață nouă, duhovnicească, în viața cu Hristos asupra căreia moartea nu mai are nici o putere ,,că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi” așa cum cântăm în Canonul pascal.

De aceea Sf. Ioan Gură de Aur spune că pentru noi creștinii ,,mutarea din această viață se numește în loc de moarte, adormire sau somn” iar locul unde zac iubiții noștri răposați se numește ,,cimitir” , adică loc de odihnă.

Asemenea bobului de grâu care aruncat toamna în brazda neagră a pământului, primăvara învie spre o nouă viață, tot așa moartea omului reprezintă pragul de trecere spre veșnicie unde îl așteaptă Hristos și toți sfinții ca să petreacă în lumina binecuvântată a Împărăției Sale celei neînserate.

Dreptmăritori creștini,

Se cuvine ca la acest praznic luminat al Învierii Domnului ,,să ne curățim simțirile și să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumină a Învierii” așa cum cântă Biserica în aceste zile.

Să ne străduim să aducem mărturie a credinței noastre în Învierea lui Hristos viața și faptele noastre, să murim păcatului și să viem virtuții. Să luăm cu toții din măreția acestei sărbători, curaj și îndrăzneală după cuvântul Domnului care ne-a zis: „Îndrăzniți că Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).

Și într-adevăr El, biruitorul iadului și al morții, este și va fi cu noi ,,în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28, 20) ne va întări, ne va lumina, ne va tămădui de orice boală sufletească și trupească dacă și noi ne vom întoarce cu iubire de fii către El, ne vom pocăi cu adevărat de păcatele săvârșite, ne vom îndrepta și ne vom trăi viața în lumina sfintelor Sale porunci.

Să ne înmulțim rugăciunea și la casele noastre care iată au devenit ,,biserici” în această perioadă de pandemie, fiecare creștin devenind un slujitor la altarul acestora, înălțând rugăciuni ziua și noaptea pentru depășirea acestei situații grele. Să ne rugăm pentru cei bolnavi, pentru cei aflați în spitale, în carantină, pentru cadrele medicale, pentru voluntari, pentru toți cei aflați în prima linie, care săvârșesc o operă de apostolat și jertfelnicie creștină și să-i sprijinim cu cele necesare.

Să nu-i uităm nici pe cei plecați dincolo în urma acestui flagel și să ne rugăm lui Hristos cel Înviat să le facă parte de veșnică odihnă în lumina sfinților Săi.

„Sus să avem inimile” este îndemnul pe care-l auzim la fiecare Sf. Liturghie și pe care mai ales acum trebuie să-l avem mereu în mintea și inima noastră, în speranța că Domnul se va milostivi de noi și ne va face să ieșim biruitori din această încercare.

Iubiți credincioși,

Punându-vă la suflet aceste îndemnuri ziditoare de suflet și de povățuire creștină vă îmbrățișăm pe toți cu dragoste părintească și deși în acest an nu ne putem vedea față către față, simțindu-vă pe toți aproape, vă doresc să petreceți la casele dumneavoastră luminatul praznic al Învierii Domnului cu deosebite bucurii sufletești și sănătate deplină aducându-vă vestirea

HRISTOS A ÎNVIAT!

Al vostru al tuturor către Domnul de tot binele rugător

† VISARION

Episcopul Tulcii

Sursa: episcopiatulcii.ro