La Părintele Paisie m-a învrednicit Bunul Dumnezeu să ajung la vârsta de 46 de ani, pentru că fata mea avea trei ani și nu vorbea. Am mers deci toată familia: eu, soțul și fata. Părintele ne-a citit rugăciuni și ne-a mărturisit pe amândoi. După rugăciune, după ce am ieșit pe ușa  părintelui, fata mea a spus „tata”. M-am întors la Părintele și i-am spus că a vorbit, a spus „tata”. Părintele a spus că de acum o să vorbească. Într-adevăr, fata a vorbit, a terminat și o facultate, este avocată. 

Mărturie relatată de Agripina S. din Iași

(Părintele Paisie Olaru, povățuitor spre poarta Raiului, în memoriam, Editura Trinitas, 2005, p. 321)