Numeroși credincioși din zona Neamțului au sosit în această dimineață la Văratec pentru a participa la slujbele oficiate cu ocazia resfințirii bisericii închinate Schimbării la Față a Domnului, din cadrul ansamblului monahal.

Programul a început ieri, 15 august, cu slujba Privegherii în cinstea Sfântului Cuvios Iosif, ctitorul și duhovnicul sfintei mănăstiri.

Astăzi, de sărbătoarea sfântului, a avut loc, începând cu ora 7:45, slujba de resfințire a bisericii cu hramul „Schimbarea la Față a Domnului”. Slujba a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix.

După ce ierarhii au sfințit zidurile exterioare cu Sfântul și Marele Mir, cei prezenți s-au îndreptat spre Sfântul Altar unde a avut loc binecuvântarea și pecetluirea Sfintei Mese.

În continuare, clericii, obștea monahală și credincioșii au mers în procesiune până în curtea mănăstirii pentru a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie săvârșită de IPS Teofan, alături de IPS Ioachim și PS Ieronim. Cei prezenți au putut să se închine la moaștele Sfinților Iosif și Gheorghe Pelerinul.

Cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii a fost rostit de către IPS Ioachim:

Asta ne învață Cuviosul: de vreme ce faci faptele bune și virtuțile, ești un om liber și când ești liber intri în spațiul lui Dumnezeu deoarece în Dumnezeu este spațiu suficient, numai noi să îl ocupăm. De vreme ce lucrezi poruncile și faci cele ce trebuie să faci în această viață. Deci, învățați virtuțile de la cuvioși. Sfântul, în rugăciunile sale, nu cere nimic. Nu cere nimic pentru sine, pentru faptul că el s-a uitat pe sine și face totul pentru celălalt, pentru Dumnezeu, pentru mănăstirea lui și pentru țara lui. Când au simțit cuvioșii că s-au întâlnit cu Dumnezeu? Atunci când o aripă a îngerilor i-a atins și le-a transmis darul Duhului Sfânt, iar ei au intrat în relație directă cu Dumnezeu. Deci, când te rogi, intri în relație directă cu Dumnezeu. Când împlinim faptele bune și virtuțile, intrăm în relație directă cu Dumnezeu. Când citim Sfintele Scripturi sau orice carte ziditoare de suflet, intrăm în relație directă cu Dumnezeu. 

La final, IPS Teofan a rostit în cuvântul său despre sfinții prăznuiți astăzi:

Patru lucruri observăm în viața și lucrarea Sfinților Brâncoveni, care ar trebui să fie lucrarea familiilor noastre. Domnitorul cu Doamna sa, Maria, au avut unsprezece copii. Copiii în familie, primul lucru binecuvântat al celor care se căsătoresc. În al doilea rând, Sfântul Constantin Brâncoveanu era foarte priceput în cele ale gospodăriei, ale bunurilor materiale pe care le lucra, le coordona. A fost unul dintre cei mai mari bogați ai timpului său, neuitând de săraci, arătând datoria creștinului mirean de a se îngriji de bunurile materiale necesare lui și să fie milostiv cu cei săraci. În al treilea rând, Sfântul Constantin Brâncoveanu și-a asumat slujirea la care a fost rânduit de Dumnezeu. Așa cum se cuvine și pentru noi cei din lume, să ne asumăm cu responsabilitate slujirea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o. Și în al patrulea rând, toate cele trei amintite au fost așezate sub egida unei credințe de nezdruncinat în Dumnezeu. Așa cum se cuvine să fie și cu noi, oamenii din lume. Sfântul Cuvios Iosif, model pentru călugări și pentru călugărițe, prin extensiune și pentru noi, cei din lume. În două privințe Sfântul Iosif s-a ostenit și le-a îndrumat pe măicuțele de la mănăstirea Văratec la începuturile sale și dincolo de veac, le arată și astăzi și tuturor călugărilor și călugărițelor că două lucruri sunt importante, rugăciunea cea de foc și citirea Sfinților Părinți. 

În cadrul slujbei, Ieromonahul Ștefan Mihalachi, slujitor al mănăstirii, a primit hirotesia întru protosinghel.

La sfârșitul slujbei, drept răsplată pentru efortul depus în lucrările de înnoire ale bisericii „Schimbarea la Față a Domnului”, IPS Teofan a oferit Stavroforei Iosefina Giosanu, stareța mănăstirii, dar și tuturor celor care s-au implicat în aceste lucrări, distincții de vrednicie.

Sfântul Cuvios Iosif a fost ucenicul Sfântului Paisie de la Neamț

Cuviosul Părinte s-a născut în jurul anului 1750, în satul Valea Jidanului din Transilvania, dintr-o familie de oameni evlavioşi, trăitori ai credinţei ortodoxe. Râvnind vieţii îmbunătăţite a nevoitorilor pentru Hristos, Cuviosul Iosif a cercetat mănăstirile Moldovei şi văzând viaţa duhovnicească a multor nevoitori, a urmat pilda lor. Acesta a cunoscut viaţa monahală din tinereţe, alegând să devină ucenic al Cuviosului Paisie Velicicovschi, pe când se afla la Mănăstirea Dragomirna. Ca ucenic, el s-a deprins cu ascultarea, smerenia, paza minţii, înfrânarea, postirea, privegherile şi rugăciunea minţii. După anul 1785, cu povăţuirea Stareţului Paisie şi cu binecuvântarea chiriarhului, Cuviosul Iosif a fost rânduit să pună bazele Mănăstirii Văratec, împreună cu maica Olimpiada, iar mai apoi şi Nazaria, ucenicele sale duhovniceşti de la Schitul Durău. Sfântul Iosif este cel dintâi duhovnic al aşezării călugăreşti de la Văratec şi, în acelaşi timp, unul dintre ctitorii acestei mănăstiri. Cunoscând purtarea sa şi rolul activ pe care l-a îndeplinit la Văratec, Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei l-a preţuit pentru sfinţenia vieţii sale şi faptele bune ce le săvârşea. Ca ucenic al Sfântului Paisie, Cuviosul Iosif a devenit un vrednic misionar al Bisericii noastre şi înnoitor al vieţii monahale în obştea de la Văratec şi împrejurimi. Împreună cu stareţele din vremea sa a pus temelia bunelor rânduieli cu privire la slujbele bisericeşti, la lucrul de obşte şi chilie, la deprinderea cu cititul, scrisul, lucrul de mână şi rugăciunea cea de toată vremea. La Mănăstirea Văratec a devenit ctitor al celor două biserici de la începutul mănăstirii, al celei din lemn (1785) şi apoi din zid (1808-1812), ambele cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Din mărturiile monahiilor de la Văratec se ştie că duhovnicescul părinte a dus o viaţă aspră, cu nevoinţe călugăreşti, iubind pe Dumnezeu şi oameni, rugăciunea şi cărţile. În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din perioada 5-7 martie 2008, s-a luat hotărârea de a canoniza nouă sfinți nemțeni, la propunerea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Printre cei nouă sfinți s-a aflat și Cuviosul Iosif de la Văratec, a cărui zi de pomenire a fost aleasă data de 16 august. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc la 5 iunie 2008, la Mănăstirea Neamț, iar proclamarea locală a canonizării Cuviosului Iosif, ctitor și duhovnic al mănăstirii, a avut loc pe data de 16 august 2008.