Nu toţi oamenii au posibilitatea de a întâlni mari duhovnici sau, mai mult, de a se spovedi la ei. Însă totul depinde de penitent. Dacă avem o mare nelămurire în viaţă, nu ştim ce să facem, nu avem pe cine să întrebăm, atunci trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu din toată inima noastră şi să zicem: „Doamne pune cuvânt în gura duhovnicului meu pentru a-mi spune ce să fac”. Şi aşa, dacă ne rugăm din toată inima, datorită credinţei noastre, Dumnezeu ne poate spune lucruri mari, chiar şi prin gura unui păcătos de duhovnic.

Atunci când suntem în genunchi înaintea duhovni­cului la Spovedanie să ne în­chipuim că suntem înaintea lui Dumnezeu și să ne dăruim total, să ne imaginăm că Dumnezeu este prezent, de față, vede și aude tot.

Deci, foarte mult face rugăciunea dinainte de Spo­vedanie pentru ca aceasta să aibă un efect binefăcător.

(Arhim. Ioachim Pârvulescu, Sfânta Taină a Spovedaniei pe înțelesul tuturor, Ed. Albedo, 2005, p. 33)