Prezenţa noastră la sfintele slujbe înseamnă o angajare în faţa lui Dumnezeu, pentru preamărirea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt, pentru că Duhul Sfânt a luminat pe cei care au rostit cuvintele acestea de preamărire, cele pe care le-am amintit şi toate câte sunt în sfintele slujbe. Sunt preamăriri care rămân ca o mărturie a prezenţei Duhului Sfânt în Biserică, în credincioşii care iau parte la sfintele slujbe…

Ce sunt Rusaliile? „Rusalii” e un cuvânt care vine de la „rozalii”, de la roze, de la trandafiri, şi este o sărbătoare creştină, o sărbătoare păgână care a fost încreştinată, adică o sărbătoare dinaintea creştinismului şi anume o sărbătoare a trandafirilor, o sărbătpare a florilor. Această sărbătoare a rămas în terminologia creştină prin cuvântul Rusalii. Sunt atâtea locuri în cărţile de slujbă în care se spune: Duminica întâia după Rusalii, duminica a zecea după Rusalii ş.a.m.d. Rusalii fiind sărbătoarea aceasta pe care o sărbătorim noi şi care în realitate înseamnă altceva decât sărbătoarea trandafirilor şi înseamnă o sărbătoare a venirii în Biserică peste Sfinţii Apostoli, a Sfântului Duh trimis de Dumnezeu-Tatăl prin Dumnezeu-Fiul pentru mântuirea credincioşilor.

Când zicem Rusaliile Sfintei Liturghii noi la ce ne gândim? Ne gândim că la Sfânta Liturghie se coboară Duhul Sfânt. Duhul Sfânt vine în vuietul Sfintei Liturghii, în slujba Sfintei Liturghii şi realizează ceva, împlineşte ceva. Ce anume? Preface pâinea şi vinul anume pregătite pentru aceasta, în Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, lucru care nu se poate realiza prin puterea omului, ci se poate împlini numai din partea lui Dumnezeu. Cum? Preotul, după ce pregăteşte toate cele de trebuinţă pentru a fi sfinţite, adică prescura şi vinul amestecat cu apă în Sfântul Potir şi le pune în faţa credincioşilor pe masa Sfântului Altar, în locul Evangheliei, pentru că întâi este Evanghelia prin care ajungem la unirea cu Dumnezeu, după ce a pregătit acestea i le oferă lui Dumnezeu.

(Părintele Teofil Părăian, Lumini de gând, Editura Antim, 1997, pp. 175-177)