Prin anul 1971 citeam o carte a răposatului profesor P. Trempelas, cu următorul cuprins: Ce este spiritismul, Istoria spiritismului, Fenomene spiritiste, Explicație, Indivizi de legătură sau mediumuri, Spiritismul ca revelație, Ce învață spiritismul, Spiritismul și creștinismul. Pe măsură ce înaintam în lectură, simțeam că ceea ce citeam îmi provoca fobii, tulburări, probleme în gândire și îndoială în credință. Părintele a văzut lucrul acesta fără să-i spun eu nimic și mi-a poruncit:

– Lasă imediat cartea pe care o citești, căci cel viclean te luptă rău de tot!

Într-adevăr, am citit doar partea de final a cărții, care se referea la tema raportului dintre spiritism și creștinism. Partea de mijloc nu o parcursesem deloc. Atunci am înțeles că nu trebuie să ne îndeletnicim cu lucruri pe care nu le putem suporta, nefiind maturizați duhovnicește, și nici cu studierea vreunei cărți care ne aduce tulburare ori se ocupă cu lucrările diavolului sau care, în general, are un conținut rău.

(Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, p. 122)