De seamă lucru este să trăiești în ascultare, să ai un mai mare și să nu atârni de tine însuți. Ești mai bine apărat ascultând decât poruncind. Nu este bine să asculți numai de nevoie, ci și din dragoste pentru Dumnezeu. Nu te încrede așadar prea mult în părerea ta, ci așază-te de bună voie ascultării de a altora. Chiar dacă părerea ta este dreaptă, dacă din dragostea pentru Dumnezeu o părăsești ca să urmezi pe a altuia, mult folos vei trage din aceasta. De te-ar trimite să furi, nu te îndoi că ar fi poruncă greșită. Tu iei plata ascultării. Iar cine te-a trimis îl va socoti Dumnezeu.

Adesea am auzit spunându-se că este mai bine să asculți și să primești un sfat decât să-l dai. Se poate, de asemenea, întâmpla ca părerea fiecăruia să fie bună, dar nevrând să primești părerea celorlalți când împrejurările sau rațiunea cer aceasta, dai dovadă de trufie și de încăpățânare.

(Ieromonahul Arsenie Boca, Cărarea Împărăției, Editura Chatisma, Deva, 2006, p. 15)