Trebuie să fim milostivi față de cei săraci și triști. Părinții, luminătorii Bisericii, le purtau mult de grijă acestora.

Să ne luptăm din toate puterile noastre pentru a împlini această poruncă dumnezeiască: „Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6, 36) și „Milă voiesc, iar nu jertfă” (Matei 9, 13).

Cei înțelepți dau atenție acestor cuvinte, pe când cei lipsiți de minte rămân nepăsători. De aceea, și răsplata va fi pe măsură, precum s-a spus: „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va și secera” (II Corinteni 9, 6).

Pilda Sfântului Petru vameșul ne îndeamnă să fim milostivi către săraci. Acela, pentru o bucată de pâine pe care a dat-o unui sărac, a primit iertarea tuturor păcatelor sale, după cum i s-a arătat în vedenie. Și cea mai mică milostenie cântărește mult în drumul nostru spre câștigarea Împărăției lui Dumnezeu.

Trebuie însă să făptuim milostenia cu toată inima noastră, după cum învață Sfântul Isaac Sirul: „Înainte de a da milostenie cuiva care o cere, privește-l cu ochi veseli și mângâie-l în necazul lui cu vorbe blânde”.

(Un serafim printre oameni ‒ Sfântul Serafim de Sarov, traducere de Cristian Spătărelu, Editura Egumenița, 2005, p. 339)