Roagă-te, copilul meu, căci totul depinde de rugăciune – mai ales, mântuirea sufletelor noastre. Atunci când ne rugăm cu durere şi smerenie, Dumnezeu ne aude rugăciunea şi ne răspunde după trebuinţele noastre şi spre binele nostru.

Adesea se întâmplă ca după ce ne rugăm pentru ceva anume, voia lui Dumnezeu să fie exprimată într-un mod care să fie complet diferit faţă de ceea ce am cerut noi în rugăciune. Aceasta ne mâhneşte adesea, fiindcă propria noastră voinţă nu a fost satisfăcută. Noi nu înţelegem profunzimea judecăţilor divine şi că, în ciuda nepotrivirii dintre expresia voinţei divine şi a noastră proprie. Atotştiutorul Dumnezeu face lucruri spre binele nostru în multe şi felurite moduri. Prin urmare, copilul meu, să ne adunăm puterea sufletului pentru a persevera şi a lucra acea mare virtute, numită răbdare.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, p. 285)