Toţi primii Apostoli, în epistolele lor, scriu despre necesitatea de a gândi că Hristos este aproape, pentru a te pregăti, fiind mai presus de orice pregătit duhovniceşte. Dacă noi nu ne aflăm în această stare de aşteptare a lui Hristos gata să vină la noi în sens spiritual, fie la propriile noastre suflete prin intermediul harului sau în ceasul morţii noastre, atunci problema venirii Sale fizice pe acest pământ la sfârşitul lumii nu ne va tulbura într-aşa măsură încât să intrăm în vreo nouă sectă care se duce în vârf de munte şi aşteaptă venirea acelei zile. Ziua şi ceasul noi nu le cunoaştem, prioritatea fundamentală o reprezintă pregătirea duhovnicească.

Vremurile noastre, însă, sunt atât de încărcate cu ceea ce s-ar putea numi evenimente „apocaliptice” încât noi ar trebui să fim foarte conştienţi de acestea.

Domnul nostru Iisus Hristos spune că, deşi noi nu ştim ziua şi ceasul, ar trebui să urmăm pilda cu smochinul, căruia atunci când i se înverzesc frunzele ştim că vara este aproape. De asemenea, când toate aceste lucruri încep să se întâmple, când devine cu putinţă faptul de a exista un singur guvern mondial, când Evanghelia este propovăduită la toate neamurile, când atât de multe curente spirituale iau fiinţă, curente care sunt, evident, înşelătoare, acestea toate sunt semne clare că ceva însemnat este gata să se întâmple şi sunt foarte probabil legate de sfârşitul lumii.

Pentru a fi duhovniceşte pregătit pentru aceasta, este foarte instructiv pentru noi ca să aflăm despre ceea ce li se întâmplă oamenilor din lagărele de concentrare. Astfel de istorisiri ne arată că, indiferent de ceea ce s-ar putea întâmpla, chiar dacă ne aflăm în epoca lui antihrist în persoană şi ne aflăm în închisoare, noi putem supravieţui datorită faptului că Îl avem pe Hristos.

Vieţile mucenicilor au reprezentat întotdeauna un izvor de pregătire şi de zidire, şi chiar în zilele noastre mulţi oameni sunt martirizaţi, lucru despre care aflăm în continuu.

(Părintele Serafim Rose, Descoperirea lui Dumnezeu în inima omului, Editura Agapis, 2005, pp. 58-59)