„Să sacrifici ceea ce eşti pentru ceea ce poţi deveni“

Reflecții

„Să sacrifici ceea ce eşti pentru ceea ce poţi deveni“

În acest articol intenţionez să vă lansez o provocare, o invitaţie la autoanaliză şi  autocunoaştere. Ce ar fi dacă v-aţi opri pentru o clipă din vârtejul lucrurilor pe care le faceţi, al preocupărilor pe care le aveţi, al grijilor care vă frământă şi să vă ascultaţi pe voi înşivă?!

Să staţi pentru câteva momente, în tăcere, şi să vă daţi seama de ceea ce simţiţi în realitate, de ceea ce v-aţi dori cu adevărat să faceţi, de speranţele şi temerile voastre. Poate părea un exerciţiu de analiză lipsit de finalitate, care nu vă ajută sub nici o formă. Vă puteţi gândi că toate acestea nu au nici un rost, mai ales acum, când sunt atâtea lucruri urgente de făcut, atâtea probleme de rezolvat, atâtea griji, temeri cu privire la ziua de mâine. Gândiţi-vă însă la aceste minute, pe care vi le acordaţi, ca la un cadou pe care vi-l faceţi, ca la un mărţişor la început de primăvară şi bucuraţi-vă de ele, fără a căuta un beneficiu anume sau un rezultat clar, măsurabil. Ascultaţi gândurile care vă trec prin minte, stările care vin şi trec, sentimentele pe care le trăiţi, fără a vă grăbi să le puneţi eticheta de „corect“ sau „incorect“, „bun“ sau „rău“. Staţi pentru câteva momente împreună cu propriile trăiri, fără a vă grăbi să vă prescrieţi, în sinea voastră, ce anume ar trebui să simţiţi, ce anume ar trebui să gândiţi sau să faceţi, pentru a fi mai eficient, a avea mai mult succes sau pur şi simplu a avea o mai bună garanţie a zilei de mâine. Nu încercaţi să vă schimbaţi, înainte de a vă cunoaşte, nu vă stabiliţi standarde de atins, înainte de a vă accepta aşa cum sunteţi în clipa aceasta şi nu cereţi celorlalţi să vă asculte, înainte de a vă asculta voi înşivă!

Obişnuinţele noastre de a acţiona nu ne exprimă cu adevărat

De multe ori, tiparele noastre cognitiv-comportamentale, obişnuinţele noastre de a acţiona nu ne exprimă cu adevărat, ci reprezintă doar opţiunea de „pilot automat“, care ne ajută să fim eficienţi în anumite situaţii, dar de cele mai multe ori ne împiedică să fim noi înşine. Opriţi-vă pentru o clipă şi realizaţi de câte ori nu aţi zâmbit, în mod artificial, crispat, doar pentru a obţine aprobarea celorlalţi, pierzând astfel bucuria şi lumina adevărată, aduse şi transmise de un zâmbet autentic?! Analizaţi de câte ori nu aţi spus „da“ în situaţii în care aţi fi dorit să spuneţi, de fapt, „nu“ sau de câte ori nu aţi fost reci, reţinuţi sau chiar iritaţi, crezând că astfel evitaţi să fiţi vulnerabili şi astfel să suferiţi? De câte ori nu v-aţi negat sentimentele? De câte ori nu aţi renunţat la vise importante, doar pentru a nu risca, a nu suferi, a nu „cădea de sus“? Dacă răspunsul vostru este „da“ la cea mai mare parte a acestor întrebări, încercaţi să reflectaţi la ceea ce ar însemna schimbarea pentru voi.

King Whitney Jr. oferă următorul răspuns… „Schimbarea are un impact psihologic foarte important asupra stării mentale a fiecăruia. Pentru cel temător, ea este ameninţătoare, întrucât lucrurile se pot înrăutăţi. Pentru cel optimist, schimbarea este încurajatoare, întrucât lucrurile pot merge mai bine, iar pentru cel încrezător, schimbarea reprezintă o provocare, întrucât scopul competiţiei este de a face lucrurile mai bune .“

În literatura de specialitate sunt folosite diverse tehnici în gestionarea schimbării, printre care sunt foarte necesare: a petrece timp reflectând la valorile de bază şi la misiunea proprie în viaţă, consecvenţa, flexibilitatea şi creativitatea, păşirea în afara zonei de „expertiză“ prin încercarea de a vedea şi legăturile dintre elementele aparent fără legătură din viaţa voastră, acceptarea incertitudinii şi optimismul, sănătatea trupească şi sufletească, precum şi păstrarea unei perspective de ansamblu.

Este important ca schimbarea să fie bine pregătită şi privită realist

Frica de schimbare vă poate bloca în aceleaşi scheme de reacţie pentru o perioadă mare de timp, vă poate menţine într-o stare de latenţă care vă împiedică să vă descoperiţi şi dezvoltaţi potenţialul. Curajul de a face schimbări în viaţa voastră, de a fi autentici, de a vă bucura şi de a vă urma visele nu înseamnă absenţa fricii. Idiferent dacă vă simţiţi entuziasmaţi sau temători în faţa unei schimbări importante din viaţa voastră, decizia şi punerea ei în practică înseamnă asumarea câştigurilor, dar mai ales a eventualelor pierderi. Indiferent dacă schimbarea apare ca urmare a unui moment de criză şi a concluziei că „aşa nu se mai poate, ceva trebuie să se schimbe“ sau este rezultatul unei analize şi a unei decizii raţionale, este important ca acest pas să fie bine pregătit şi realist privit. Strategiile de atingere a scopului propus trebuie bine stabilite, iar eventualele obstacole luate în calcul şi depăşite. O viziune exclusiv optimistă asupra rezultatului schimbării - chiar şi a celei mult aşteptate - ar însemna, în mod evident, o ignorare a pierderilor, fie că ne referim la pierderea sentimentului de siguranţă, la reacţiile celor din jur faţă de schimbarea produsă sau la pierderea comfortului oferit de obişnuinţă. Mult mai aproape de realitate este viziunea asupra schimbării, oferită de către eseistul francez Charles Du Bos, potrivit căruia „Cel mai important lucru este: să fii capabil, în orice moment, să sacrifici ceea ce eşti pentru ceea ce poţi deveni“.

Citește despre: