Să avem bunătate în sufletul nostru, să sporim în bunătate, să sporim în dragoste, să sporim în milă, să sporim în ceea ce vrea Dumnezeu. Să nu existe iubirea de sine. Să nu dorim să ne protejăm pe noi înșine, iar fratelui să nu-i dăm nicio importanță. Dragostea lui Dumnezeu este numai milostivire, este numai iertare și compătimire.

Când vom iubi, ne vom purta cum trebuie, nu vom voi să spunem ceva rău despre cineva; ne va durea pentru celălalt și nu vom voi să-l jignim, să-i adresăm „cuvinte”, ci vom simți compătimire pentru el. Să luăm aminte să nu jignim, să nu amărâm pe cineva, să avem o purtare nobilă, să-l iubim pe aproapele, să nu judecăm și să nu osândim pe nimeni. Osândirea este cel mai mare și mai înfricoșător păcat.

(Stareța Macrina Vassopoulos, Cuvinte din inimă, Editura Evanghelismos, p. 354)