Infarctul miocardic: de la genetică la programe

Stil de viaţă

Infarctul miocardic: de la genetică la programe

    • Infarctul miocardic: de la genetică la programe
      Infarctul miocardic: de la genetică la programe

      Infarctul miocardic: de la genetică la programe

Fără îndoială, bolile cardiovasculare constituie un real pericol pentru întreaga omenire, deoarece reprezintă prima cauză de mortalitate. În fiecare an se înregistrează 17,3 milioane de decese din cauza acestor maladii (angină pectorală, infarct, insuficienţă cardiacă, arterite, ateroscleroză etc.). Dintre acestea, 7,3 milioane se datorează bolii coronariene.

Mai frecvente la bărbaţi, aceste afecţiuni se transmit adesea din tată în fiu. Dacă, în parte, aceasta se poate explica prin factori de risc comuni (regim bogat în grăsimi, sedentarism), medicina a constatat şi importanţa factorilor genetici.

Deoarece, aşa cum am scris mai sus, transmisia bolii este predominant masculină, cercetătorii s-au concentrat în studiile lor asupra secvenţelor genetice de pe cromozomul mascul, „cunoscutul“ Y.

O echipa de la Universitatea din Leicester (Marea Britanie) a efectuat cercetări asupra cromozomilor Y recoltaţi de la 3.233 de bărbaţi. Cercetătorii au studiat cu atenţie toate variaţiile celor 11 secvenţe genetice prezente în regiunea specific masculină a cromozomului sus-amintit. În urma analizei, ei au clasificat bărbaţii în 13 grupe, numite „haplogrupe“. Spre surpriza lor, geneticienii au descoperit că bărbaţii haplogrupei I, grup aparţinând populaţiei de origine europeană, prezentau în mod particular maladii coronariene. Statistic, în acest grup riscul de a dezvolta o boală coronariană este cu 50% mai ridicat decât în celelalte grupe.

În lumina acestor date, cercetătoarea Lisa Bloomer declara: „rezultatele ar putea să explice nu numai diferenţa dintre bărbaţi şi femei în apariţia maladiilor coronariene, dar şi de ce populaţiile europene sunt mai frecvent atinse de aceste boli“.

Prudenţi, cercetătorii susţin că nu trebuie aruncată toată vina numai pe cromozomul Y, deoarece, la femei, hormonii estrogeni exercită un rol protector pentru inimă. Pe de altă parte, bărbaţii, în deceniile anterioare, fumau în proporţie mai mare decât femeile. Din păcate, această tendinţă tinde să se inverseze în ultimii ani. Statistici franceze arată că la nivelul anului 1995 mai puţin de 4% dintre femeile sub 50 de ani sufereau un infarct, în timp ce în 2010 procentul a urcat la 11%. Această cifră îngrijorătoare pentru femei este pusă şi pe seama asocierii tabagism-pilulă contraceptivă. Edificatoare ni se pare statistica franceză, care arată că o femeie din trei moare de maladie cardiovasculară, în timp ce doar una din 25 moare din cauza unui cancer de sân.

Indubitabil, atât statisticele, cât şi studiile conduc spre un singur scop: acela de a identifica noi „ţinte“ pentru obţinerea unor terapii moderne, eficiente şi personalizate pentru bolile coronariene.

Deoarece mortalitatea prin infarct miocardic acut în România este aproape dublă faţă de restul Europei, s-a considerat necesar să se realizeze, încă din 2010, un program naţional de tratament invaziv al acestuia. În ţara noastră se înregistrează o mortalitate prin infarct de 13%, anual. Prin aplicarea programului sus-menţionat se speră ca această cifră să scadă la aproximativ 7%, cifră care indică media europeană. Prin acest program se are în vedere pregătirea de personal pentru Bucureşti şi pentru alte centre, personal care să fie specializat în dezobstrucţia arterelor inimii. După cum a precizat şi secretarul de stat dr. Raed Arafat, programul nu acoperă deocamdată toată ţara, ci doar patru centre mari.

Se intenţionează ca diagnosticul să se facă printr-un sistem de telemedicină, iar acolo unde se apreciază că este cazul, va fi dirijat un elicopter care să transporte aceşti pacienţi, în vederea unui tratament urgent şi eficient.

Citește despre: