Alergia este o sensibilizare a bolnavului la acţiunea unor stimuli alergeni externi (chimici, fizici etc), cu efecte iritante care declanşează unele reacţii imediate, chiar violente ale organismului.

Boala apare datorită contactului repetat cu unele produse din mediul extern ca: pesticide, cianuri, clor, poluanţi ai aerului, puf de plop şi păpădie, polen şi flori puternic mirositoare cum sunt crini, zambile, narcise, garoafe, tei, castan, salcâm (mai frecvent în dimineţile de primăvară), praf de casă (pe covoare, pături, perne, perdele, rafturi cu cărţi, jucăriile copiilor), păr de animale (pisici, câini, iepuri, bovine), pene, fulgi, înţepături de insecte (albine, viespi, acarieni), mucegaiuri, bacterii. La acestea se adaugă anumite alimente (ouă, carne, crustacee, căpşuni, ciocolată, prăjituri cu frişcă sau cu ouă, coloranţi şi conservanţi alimentari, pufuleţi, îngheţate, băuturi alcoolice şi sintetice, laptele de vacă pentru sugari). În viaţa cotidiană pot interveni unele textile sintetice, blănuri, lână, detergenţi, vopsele, şampoane, produse cosmetice, spray-uri şi mai ales unele medicamente de sinteză chimică, din grupe cu totul diferite:

- antinevralgice şi algocalmine (aspirină, piramidon, morfină, indometacin,etc);

- anestezice locale (procaină);

- hormoni (ACTH, insulină, heparină, calcitonină);

- enzime (penicilinază, streptokinază, asparginază, chimotripsină etc);

- antibiotice (penicilină, streptomicină, cefalosporină, tetraciclină, vincamicină, cloramfenicol);

- vitamine din grupul B;

- sulfamide.

În mare creştere este procentul incidenţei alergiei medicamentoase care a ajuns la 15% din populaţie, chiar cu spitalizare (în medie o zi din şapte zile de spitalizare este datorată unor medicamente chimice). Cele mai frecvente reacţii alergice se produc la nivelul pielii şi a mucoaselor de pe căile respiratorii şi digestive care declanşează tuse seacă şi spastică, rinită, sinuzită, guturai de fân, strănut, astm bronşic, ameţeli, moleşeală, febră, diferite indigestii, gastroenterocolite, cistită alergică, umflarea ganglionilor, a buzelor şi a pleoapelor, edem laringian, tromboză coronariană, dureri musculare.

Tratamentele naturiste

Sunt deosebit de eficiente, mai ales în cazul când imunoterapia nu are efecte satisfăcătoare. Se urmăreşte remedierea sau atenuarea reacţiilor alergice datorate unor agenţi fizico-chimici alergizanţi sau a unor alimente sau medicamente luate în exces.

În uz intern sunt recomandate:

- Infuzie de trei-fraţi-pătaţi (1 linguriţă herba uscată la 200 ml apă clocotită); după infuzare 5 minute se beau 2-3 căni pe zi, cu rezultate bune în alergiile manifestate prin urticarie. Se poate folosi şi o infuzie concentrată (4 linguri herba la 250 ml apă fiartă) din care se ia câte o linguriţă la intervale de 3 ore.

- Infuzie de urzică vie (3 linguriţe frunze uscate la 500 ml apă clocotită); se acoperă vasul 5 minute, se strecoară şi se beau 3-4 ceaiuri calde pe zi.

- Infuzie din coada şoricelului (1 lingură flori uscate la 250 ml apă fiartă); se infuzează în vas acoperit timp de 10 minute şi se beau 2 căni pe zi.

- Infuzie de turiţă mare (Agrimonia) din 1 lingură herba la 250 ml apă clocotită; după infuzare se beau 2-3 căni pe zi în alergiile cu prurit.

- Infuzie de drobiţă (Genista tinctoria) din 1 lingură flori şi frunze uscate la 250 ml apă fiartă; se infuzează 10 minute şi se beau 2 ceaiuri pe zi, cu 30 minute înainte de mese.

- Decoct de iarbă mare (Inula) din 3 linguri rădăcini uscate şi măcinate la o cană cu apă clocotită; se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se iau 3-4 linguri pe zi în alergii cu erupţii ale pielii însoţite de mâncărimi.

Se pot folosi cu succes şi ceaiuri cu amestec de plante după ce, în prealabil, s-a testat reacţia individuală la fiecare specie.

- Infuzie din amestec de trei-fraţi-pătaţi (50 g), talpa gâştei (20 g), rădăcini de brusture (15 g), flori de coada şoricelului (10 g) şi flori de lavandă (5 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10-15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, timp de o lună.

- Infuzie din amestec, în părţi egale, cu rozmarin, busuioc, cimbru, anason şi verbină; se ia o linguriţă din amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute şi se beau câte 2 ceaiuri pe zi.

- Decoct din amestec cu trei-fraţi-pătaţi (30 g), herba de păpădie (20 g), rădăcini de păpădie (20 g), rădăcini de cicoare (20 g) şi flori de soc (10 g); se ia o lingură din amestec la 250 ml apă fiartă; după infuzare 15 minute se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi până la dispariţia simptomelor de alergie.

În funcţie de natura reacţiilor alergice se mai folosesc ceaiuri cu hamei, valeriană, măceşe, mesteacăn, mentă, isop, săpunariţă, salvie, muşeţel şi muguri de coacăz negru.

În uz extern sunt recomandate:

- Spălări cu infuzie concentrată din coada calului, creţişoară, sânziene şi margarete (în părţi egale) din care se iau 4 linguri la 1 litru apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară şi se foloseşte pe zonele cu urticarie şi eczeme pe piele. Efecte rapide are şi maceratul la rece cu nalbă (caşul popii) care se încălzeşte puţin şi se masează pe zonele afectate, de mai multe ori pe zi. Tamponări şi badijonări se pot face şi cu tinctură în alcool 96% în care macerează timp de 7-10 zile un amestec de trei-fraţi-pătaţi, turiţă mare, iarbă mare, mentă, păpădie şi linariţă.

- Cataplasme cu foi de varză albă şi cu cartofi raşi.

- Băi de mâini şi picioare cu flori de tei, coada-şoricelului, păducel, salvie, usturoi, rostopască proaspătă, grozamă (Genista sagittalis), rădăcini de pir şi crengi de mesteacăn, cu efect de desensibilizare generală în alergii cutanate, respiratorii şi digestive.

- Băi generale cu infuzie concentrată dintr-un amestec de coada calului, coada şoricelului, creţişoară, gălbenele, nalbă, sânziene şi trifoi roşu care se toarnă în cada de baie.

- Badijonări de 3-4 ori pe zi cu extract uleios de muşeţel, gălbenele şi coada şoricelului sau cu bitter suedez.

- Tamponări cu ulei eteric de mentă sau de lavandă (5 g în 100 ml alcool etilic 900) cu efecte imediate în prurit şi eczeme.

- Unguent de gălbenele.

Apiterapia

Poate contribui la preîntâmpinarea unor factori alergizanţi printr-o cură de desensibilizare folosind polen uscat şi măcinat fin, amestecat cu zahăr pudră şi luat cu 2-3 luni înainte de înflorirea pomilor care produc alergii.

Regimul alimentar

Este de un real folos dacă se evită produsele alergenice şi se renunţă la mâncăruri complicate, greu de digerat de un ficat „leneş”. De aceea se trece la o cură de sucuri şi crudităţi pe o durată de 1-2 luni. Zilnic se pot consuma sucuri de morcov (300 ml/zi), de  tomate (200 ml/zi) şi de cartofi (50 ml dimineaţa pe stomacul gol).

Necesarul zilnic de lichide se completează cu ceaiuri din fructe de cătină, măceşe, păducel sau coji de mere, luate prin rotaţie. Sunt interzise: mezeluri, ciuperci, condimente iuţi, peşte congelat, ouă, căpşuni, fragi, ciocolată, îngheţate.

Regimul de viaţă

Impune evitarea contactului cu agenţi alergizanţi (chimici şi fizici), cu cantităţi mari de antibiotice şi cu unele medicamente de sinteză, inclusiv cortizon care scade capacitatea de apărare împotriva infecţiilor cronice. În cazuri mai grave se recomandă schimbarea locului de muncă, a profesiei şi chiar a domiciliului.

În cursul zilei este benefic mersul cu picioarele goale prin iarbă umedă şi, eventual, 1-2 km alergări în ritm constant, cu respiraţie controlată numai pe nas. Seara se va face un duş general la temperatura camerei, urmat de un masaj energic pe faţa superioară a palmelor şi a labelor de la picioare.

(Tratamente naturiste în serviciul sănătăţii, Editura Doxologia, 2010)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.