Născându-se în satul Silvașul de Sus, Sfântul Ioan a părăsit din tinerețe casa părintească și a pășit pe calea monahală, urmându-și dorul inimii. După câțiva ani petrecuți la Mănăstirea Prislop, a știut că este timpul să se retragă în pustie și a săpat o chilie într-o stâncă, pe malul râului Silvuț. Aici el şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi post.

Pe când își făcea o fereastră la chilie, doi vânători l-ar fi împușcat, Sfântul Ioan trecând la Domnul, după o viață petrecută în rugăciune și mereu cu gândul la cele care vor urma să fie în Împărăția Cerurilor.