Sfinții Mucenici Teodul, Macedonie și Tatian au trăit pe vremea împăratului Iulian Apostatul (360–363) și au pătimit în cetatea Mirópolei din Frigia. Când dregătorul Frigiei, Amachie, a poruncit să fie curățit templul idolesc din Miropoli și să fie îngrijite chipurile zeilor păgâni ce se aflau înăuntru, acești trei sfinți ostași ai lui Hristos au intrat pe ascuns, noaptea, în templu și au sfărâmat idolii. Iar pentru ca alți creștini nevinovați să nu fie prigoniți pe nedrept, ei înșiși s-au arătat dregătorului, mărturisind cu îndrăzneală că ei au surpat idolii. Plin de cruzime, Amachie a încercat să-i silească să aducă jertfe zeilor, dar Sfinții, neclintit mărturisind pe Hristos, au fost aruncați pe un grătar încins și arși de vii, primind astfel cununa cea neveștejită a muceniciei.