Născut în Tebaida de Jos a Egiptului, în timpul împăratului Constantin cel Mare, Sfântul Pahomie s-a convertit la dreapta credință și s-a retras în pustiu, alături de Palamon. Au urmat zece ani de nevoință, după care, mutându-se în Tabenisi, i-a apărut în față un înger îmbrăcat în schimonah și având cu el o tablă pe care erau scrise rânduielile mănăstirii de obște.

Urmând porunca, Sfântul a zidit multe chilii și a ajuns să fie întemeietor a șapte mănăstiri, având aproape șapte mii de ucenici. Considerat a fi inițiatorul metaniilor, Sfântul Pahomie cel Mare a trecut la Domnul la vârsta de 74 de ani, fiind înmormântat într-una dintre mănăstirile ctitorite de el.