Sfaturi practice privind educația copiilor (II)
Tehnicile de educație a copiilor ne pot fi de mare ajutor, însă este deosebit de important ca viața noastră să fie o viață autentică în Hristos, să promovăm „o cultură a familiei ortodoxe”, cu rugăciune zilnică împreună, citirea cărților sfinte, participarea împreună la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe din cadrul cultului divin public, implicarea activă în viața de parohie, astfel încât copiii noștri să primească o educație sănătoasă, inteligentă și sfântă.
Modurile de adresare de tipul: „Ești bun/ obraznic/ agresiv...”, pe care unii părinți le au față de copiii lor, sunt abstracte, fără semnificație pentru evaluarea comportamentală. Este necesară utilizarea unor exemple precise, cum ar fi: „Este un lucru rău faptul că te-ai adresat urât colegului tău de clasă”. Așadar, nu e recomandabilă utilizarea formulărilor abstracte, ci din contră, sublinierea precisă a detaliilor în timpul descrierii unui fapt, fără a strecura vreo notă interpretativă. Exemplificarea tipurilor de comportament „bune”, respectiv „rele”, permite părinților o posibilitate mai mare de control asupra acestor atitudini. Copilul înțelege mai bine în felul acesta ce așteptări avem de la el și astfel e mult mai probabil să ne asculte.
De asemenea, este importantă atitudinea adoptată de părinți în urma unui anumit comportament al copilului. Obiectivul educației copiilor este de întărire a comportamentelor adecvate sau frumoase. E recomandabil să le spunem copiilor noștri o singură dată, clar, ce au de făcut, și apoi să aplicăm consecința. Atunci când un părinte utilizează pedeapsa, el trebuie să se asigure că aceasta va fi urmată de o corectare a comportamentului de către copil.
De exemplu, dacă fiul joacă un joc pe calculator în loc să-și facă temele, părinții îi pot spune: „Fiindcă ai ales să te joci în loc să-ți faci temele, nu mai ai voie să te joci cu jocul acesta până mâine la aceeași oră (consecința). Dacă mâine îți vei face temele când vei veni de la școală, vei primi din nou jocul (recompensa pentru un comportament adecvat)”. Consecința unui comportament nedorit ar trebui comunicată pe un ton calm, reușind astfel să-l menținem pe copil atent asupra relației între un anumit tip de comportament și consecința acestuia.
Pe de altă parte, părinții trebuie să se asigure că un comportament frumos al copiilor lor este urmat de o consecință agreabilă, o apreciere, astfel încât aceștia să fie încurajați de către părinții lor să sporeasca în cele bune. Ca părinți, e bine să avem permanent prezent gândul că trebuie să ne creștem copiii în Hristos.
Tehnicile de educație a copiilor ne pot fi de mare ajutor, însă este deosebit de important ca viața noastră să fie o viață autentică în Hristos, să promovăm „o cultură a familiei ortodoxe”, cu rugăciune zilnică împreună, citirea cărților sfinte, participarea împreună la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe din cadrul cultului divin public, implicarea activă în viața de parohie, astfel încât copiii noștri să primească o educație sănătoasă, inteligentă și sfântă.
(Din cuvântările părintelui Georges Morelli despre educarea copiilor. Părintele Georges este parohul bisericii ortodoxe Sfântul Gheorghe din San Diego, California)
Citiţi și prima parte a articolului: Sfaturi practice privind educația copiilor (I)
Cele mai bune jucării sunt cele naturale
Copilul meu are complexe de inferioritate. Ce-i de făcut?
Traducere și adaptare:Sursa:vie-orthodoxe.blogspot.comCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro