Născuți în secolul al II-lea, sub domnia regelui păgân Epifaniu, martirii au fost supuși la grele încercări, pentru a renunța la obiceiurile lor și a aduce jertfe zeilor. Mai întâi au fost forțați să mănânce carne de porc, iar dascălul Eleazar a scuipat îmbucătura, preferând să moară sub loviturile biciului. Cei șapte ucenici ai lui, frați, au fost arestați împreună cu mama lor și aduși la judecată.

Jupuiți de piele, înjunghiați, întinși pe jăratec, dați chinurilor roții, unul după altul, cei șapte frați și-au dat sufletele în mâinile Domnului, alegând viața cea veșnică. Iar mama lor, după ce i-a încurajat să sufere chinurile pentru Hristos, a fost și ea schingiuită și s-a aruncat în focul pregătit de tiran, luând cununa muceniciei. Sfintele sale moaște sunt cinstite în Biserica Patriarhatului de la Constantinopol.