A primit sute de rezultate pe baza cărora a realizat un design interior absolut funcţional şi care a răspuns nevoilor sale. Pe scurt, în câteva idei de bază, el a folosit un obiect pentru mai multe funcţii, adică biroul se putea extinde şi devenea o masă pentru mai multe persoane, un perete fals ascundea un pat rabatabil pentru musafiri, un fotoliu putea fi pat, dar şi un loc de depozitare, zeci de CD-uri puteau fi stocate pe un suport electronic, hainele, pantofii care nu fuseseră purtaţi în ultimul an au fost dăruite celor care aveau nevoie. A renunţat să cumpere obiecte doar sub impulsul momentului şi sub hipnoza reclamelor agresive. A dăruit lucrurile pe care nu le mai folosea, a păstrat doar ceea ce îi era cu adevărat necesar şi a învăţat să aprecieze şi să se bucure de un obiect pentru o mai lungă perioadă de timp. Pe scurt, şi-a simplificat viaţa. Totodată a învăţat să cheltuie mai puţin decât câştiga. Oamenii foarte bogaţi sunt cei care tind să cheltuie mai mult decât câştigă şi de aici şi haosul în care îşi învăluie existenţa. Dacă reuşim să ne păstrăm cheltuielile sub ceea ce câştigăm, ne lipsim astfel de un stres şi de o suferinţă inutilă.

"Calea simplificării începe la masa ta de lucru"

Pornind de la simplitatea apartamentului în care locuia, persoana implicată în experiment a fost inspirată să aplice această rânduială şi în alte aspecte ale vieţii de zi cu zi. Ordinea exterioară ne influenţează deci şi interiorul. Un element de bază, apreciat odată cu ordinea casei, a fost preţuirea timpului propriu, prin faptul că a învăţat să spună Nu. Cui? Nu doar lucrurilor de care nu avea neapărat nevoie, ci şi solicitărilor cărora nu era obligat să le facă faţă. Fără ca asta să-i aducă sentimentul de vină şi de inadecvare personală. Câştigăm timp, astfel încât "mai târziu să nu devină prea târziu", cum spunea Octavian Paler.

"Calea simplificării începe la masa ta de lucru, în locuinţa ta şi cu organizarea timpului tău. Ea continuă cu relaţiile sociale, începând cu partenerul tău de viaţă, părinţii şi copiii tăi, până la prietenii şi colegii tăi" (Werner T. Kustenmacher). Simplificarea vieţii ajută major la dobândirea echilibrului.

Cuviosul Paisie Aghioritul spunea: "Oamenii de astăzi nu cunosc această bucurie a călugăriei. Ei cred că nu trebuie să trăieşti în lipsă, ca să nu te chinuieşti. Dacă oamenii ar gândi puţin mai călugăreşte, dacă ar trăi mai simplu, ar fi liniştiţi. Acum se chinuiesc, pentru că au în sufletul lor nelinişte şi deznădejde. (…) Unul are o maşină şi începe: "Cutare are una mai bună. Să-mi iau şi eu". Ia una mai bună, însă tot nu se bucură de ea, pentru că altul are una încă şi mai bună. Şi ia pe cea încă şi mai bună, dar după aceasta află că unii au avioane personale şi iar se chinuieşte. Nu se mai opresc. În timp ce unul care nu are maşină slăveşte pe Dumnezeu şi se bucură. "Slavă lui Dumnezeu, spune, nu-i nimic că n-am maşină. Am în schimb picioare sănătoase şi pot merge. Câţi oameni nu sunt cu picioarele tăiate şi nu se pot sluji pe sine, nu pot ieşi la plimbare, ci le trebuie un om să-i slujească, în timp ce eu am picioarele mele!"

"Nemulţumirea si nesaţiul sunt un rău mare"

Cel robit bunurilor materiale este stăpânit mereu de mâhnire şi de nelinişte, pentru că pe de o parte tremură ca să nu piardă cele materiale, iar pe de altă parte ca să nu i se ia sufletul. Viaţa lor este mucenicească, fiindcă nu îşi simplifică lucrurile. Cele mai multe înlesniri pricinuiesc greutăţi. Mirenii se îneacă în mulţimea lucrurilor. S-au umplut de înlesniri peste înlesniri şi şi-au făcut viaţa grea. Dacă omul nu îşi va simplifica lucrurile, atunci o înlesnire îi va naşte un nou şir de greutăţi.

Când eram mici făceam dintr-un mosor o jucărie minunată, şi ne bucuram de ea. Copiii mici se bucură de o maşinuţă mai mult decât oricare din părinţii lor, atunci când îşi cumpără un Mercedes. Dacă întrebi o fetiţă: "Ce vrei, o păpuşă sau un bloc de locuinţe?", vei vedea că îţi răspunde: "O păpuşă". Aşadar, copiii mici cunosc deşertăciunea lumii.

"Părinte, ce ajută mai mult pentru ca cineva să cunoască această bucurie a cumpătării?"

Să prindă sensul cel mai adânc al vieţii. "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu..." De aici porneşte simplitatea şi orice înfruntare corectă a lucrurilor" (Cuv. Paisie Aghioritul - "Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan").