simplitate
 

Lăsați formalismul, Hristos așteaptă să fim firești și sinceri

Oare când ne vom apropia de Dânsul ca de un prieten adevărat? Însă noi nu ne apropiem de El astfel, ci stingheriţi, parcă cu răceală; şi când ne rugăm, şi când facem un bine, suntem parcă peste măsură de formali. Iar El vrea să fim fireşti. Ne-a arătat aceasta prin felul în care a trăit printre noi: simplu, smerit şi blând.

Important este ca sufletul omului, asemenea unei flori, să se deschidă către Dumnezeu

Iată, de exemplu, o floare a câmpului: dimineaţa roua pluteşte în aer, iar floarea, dacă îşi deschide cupa, primeşte roua, dar dacă nu şi-o deschide, nu o primeşte. Roua există şi este gata să roureze, important fiind ca sufletul omului, asemenea unei flori, să se deschidă către Dumnezeu. Dacă se deschide, întâlnirea dintre Dumnezeu şi om, prin rugăciune, prin contemplaţia mistică şi prin trăirea adâncă, duhovnicească are loc şi devine un unicat în viaţa omului.

Cum se nevoia Sfântul Paisie Aghioritul la Coliba Cinstitei Cruci

În această colibă săracă din Kapsala se nevoia stareţul „în groapa cea mai de jos”, dar cu petrecere înaltă, cu rugăciune neîncetată, singur cu Singurul Dumnezeu şi hrănit cu harul Său.

Prin rugăciune, diferenţele dintre noi dispar - Un scurt interviu despre cartea „Mărturii încrucişate”

„Mărturii încrucişate” este o carte de folos. Cu reamintirea faptului că nimic nu poate fi de folos fără rugăciunea celui care se foloseşte de acel lucru.

Să nu ne complicăm viața!

Complexitatea simplității e cea care ne roade pe toți. Noi vrem să fim cinstiți în complicații. Să vadă lumea: „Uitați-vă cât de ușor sunt abordabil. Priviți-mă!”. Dar asta este idolatrie, narcisism. Simplitatea omului se naște din firescul relației lui cu Dumnezeu.

Învățăturile Sfântului Paisie Aghioritul despre muncă, stres și găsirea liniștii interioare

Spune Sfântul Paisie: „Dacă ați ști cât de mult influențează starea omului lucrul de mână pe care îl face, chiar și lemnul unor obiecte făcute de el! Înfricoșător lucru! Rezultatul muncii omului este pe potriva stării în care se află atunci când o face. (...) Să nu vă dați toată ființa, toată puterea dimpreună cu mintea voastră celor materiale. În felul acesta omul devine închinător la idoli. Pe cât puteți, nu vă dăruiți inima treburilor; să dați numai mâinile și mintea. Să nu vă dați inima lucrurilor stricăcioase, nefolositoare. Când inima este la Hristos, atunci și treburile se sfințesc, există și o continuă odihnă sufletească lăuntrică. Un astfel de om simte adevărata bucurie. Să vă puneți inima în valoare! Să n-o risipiți!”.

Îţi recomand să te rogi cu simplitate

Foloseşte rugăciunea rece, fără conţinut, ca pe o hrană a smereniei. Repetă mereu: „Sunt nevrednic, Doamne! Sunt nevrednic, Doamne!”.

Ce facem cu sufletul, când reducem din „povara postului” alimentar?

Hipermarketurile, cu susceptibilă liberalitate, au expus în rafturi oferta generoasă pentru credincioșii postitori: pateu de post, salam de post, cașcaval de post și multe alte alimente care, chipurile, ar ușura „povara postului” bunului creștin. Ce măreţe acte filantropice împlinesc producătorii acestor căutate merinde, mai ales în post! Sunt ei, oare, atât de preocupaţi să le simplifice credincioșilor postirea?

Lexicon athonit – Arhondaric

Atunci când pelerinii sosesc la mănăstire, arhondarul îi întâmpină cu multă dragoste. Într-un salon, hol larg sau balcon, după caz, pelerinii se aşază pentru a se odihni de osteneala drumului.

Cele 20 de fericiri ale Sfântului Paisie Aghioritul

Fericiţi sunt copiii care s-au născut sfinţi „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiţi sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moştenite, însă s-au nevoit cu sudori şi le-au dezrădăcinat, dobândind Împărăţia lui Dumnezeu „întru sudoarea feței lor”.

Pagini