Sistemul imunitar - prieten sau dușman?

Dr. Raluca Oana Cîțu, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică la Policlinica Providența, oferă mai multe detalii despre cum funcționează sau eșuează sistemul imunitar, dar și despre ce putem face noi, pentru a avea grijă de el.

Unul dintre cele mai complexe sisteme din organismul uman constituie în zilele noastre subiectul multor articole, teme de conferințe, reclame, emisiuni TV etc. „Stimularea sistemului imunitar”, „îmbunătățirea funcției sistemului imunitar” reprezintă doar câteva exemple de sloganuri din mass-media care fac ascultătorul să se gândească și să-l preocupe starea acestei evoluate structuri: SISTEMUL IMUNITAR. 

Primele lupte din istorie contra infecțiilor

Încă din Antichitate avem primele date scrise cu privire la apărarea contra infecțiilor. În cartea History of the Peloponnesian War, scriitorul grec Tucidide menţionează că populaţia Atenei a fost decimată prin 430 î.e.n. de o epidemie și că tratarea bolnavilor putea fi facută eficient doar de către cei care trecuseră prin infecție; fenomen denumit în zilele noastre memorie imunologică. Nu putem trece peste epidemiile de variolă ce au condus la inițierea primei forme de vaccinare, denumită variolare. Se foloseau cruste uscate provenite din pustulele pacienților cu variolă pe care subiecții sănătoși fie le inhalau, fie și le inoculau într-o mică rană creată special pentru această procedură.

Cum funcționează sistemul imunitar?

Prin urmare, „imunitas”, „immunology”, „immunologie”, „imun” înseamnă ferit, cruțat, și se referă la un status de protecție contra unor infecții. Suntem perfect adaptați să „luptăm” cu „invadatori” intracelulari, cum ar fi virusurile, cu dimensiuni de aproximativ 30 mm (ex. Virusul poilomielitei), până la paraziți giganți cum ar fi Dyoctophyme renale, ce poate atinge până la 100 cm.

Apărarea împotriva microorganismelor are la bază sistemul imunitar înnăscut, ai cărui „membri” (ex.: fagocitele etc.) prezenți preponderent la nivelul pielii și mucoaselor au rolul să recunoască structurile patogene și să inițieze împotriva lor mecanisme de distrugere (ex. Fagocitoza – mecanism prin care microraganismul este înglobat în celulă și distrus). Tot în cadrul apărării vorbim și despre răspunsul imun adaptativ, înalt selectiv, ce implică celule suveran, limfocitele de tip T și B, ultimele fiind și donori de anticorpi specifici structurilor patogene, conferind memoria imunologică.

Unde și în ce manieră sistemul imunitar poate da greș?

Cu siguranță, câteva situații clinice cum ar fi transplantul sau malignitatea definesc eșecul sistemului imunitar. Fie că ne referim la REACȚII DE HIPERSENSIBILITATE (INCLUZÂND ALERGIILE), BOLILE AUTOIMUNE sau IMUNODEFICIENȚELE, în toate cazurile sistemul nostru înalt adaptat și competent a dat greș. Toate aceste situații menționate anterior au câteva mecanisme în comun.

Structurile propriului corp nu mai sunt recunoscute și, ca urmare, apar anticorpi împotriva propriilor celule, declanșându-se bolile autoimune. Tot ceea ce ne înconjoară, fie că sunt acarienii din praful de casă, polenul, animalele de companie, entități cu care ar trebui să trăim fără să declanșăm o reacție împotriva lor, provoacă reacții de hipersensibilitate denumite alergii (prin urmare, persoanele alergice NU sunt imunodeprimate).

Și, mai mult decât atât, în zilele noastre există oameni afectați de imunodeficiențe fie înnăscute (incapabili să lupte cu infecțiile, cauza fiind un defect la nivelul limfocitelot B,T sau ambele etc.), fie dobândite (aici menționăm virusul HIV 1 și virusul HIV 2 care duc la incapacitatea sistemului imunitar de a se „concentra” să lupte împotriva „agresorilor”.

Cum putem avea grijă de sistemul imunitar?

În primul rând, ne vom apăra de infecții printr-o igienă adecvată, programe mondiale de cuplare la apă a zonelor defavorizate, alimentație bogată în nutrienți, și, nu în ultimul rând, vaccinare. În ceea ce privește dezvoltarea alergiilor, bolilor autoimune sau a cancerului, încă nu s-au descoperit metode curative miraculoase. Putem doar intui că un echilibru psiho-emoțional, o alimentație săracă în produse procesate (carne, mezeluri, fructe și legume pesticizate, dulciuri concentrate etc.) pot preveni apariția acestor maladii.

***

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, Policlinica Providența vine în sprijinul pacienților cu o nouă campanie, „Testează-ți imunitatea!”. Mai multe detalii despre campanie puteți găsi aici.

De la același autor

Ultimele din categorie