Vacile din Vasan și profeția Prorocului Amos

Articole teologice

Vacile din Vasan și profeția Prorocului Amos

    • Vacile din Vasan și profeția Prorocului Amos
      Sfântul Proroc Amos (în stânga imaginii) / Foto: Oana Nechifor

      Sfântul Proroc Amos (în stânga imaginii) / Foto: Oana Nechifor

Expresia „vaci din Vasan”, face referire la niște vaci foarte bine hrănite, care ajung la dimensiuni considerabile, deoarece au mâncare din belșug și nu fac nimic altceva, decât să mănânce.

Într-unul dintre cuvintele sale, profetul Amos folosește expresia „vaci din Vasan”. Vasanul era o regiune din partea estică a Iordanului, foarte prielnică pentru pășunat, renumită pentru vitele sale grase. Așadar, expresia „vaci din Vasan” face referire la niște vaci foarte bine hrănite, care ajung la dimensiuni considerabile, deoarece au mâncare din belșug și nu fac nimic altceva decât să mănânce.

Însă vacile la care face referire profetul Amos nu pot fi întâlnite pe pășune, ci ele se găsesc chiar în palatele conducătorilor regatului, în persoanele soțiilor acestora. Urmând logica expresiei folosite, aceste femei, cărora li se adresează profetul, nu fac altceva decât să mănânce și să se îngrașe. Dar pofta lor de mâncare și lenea nu erau singurul păcat, ci nesațul lor căpătase accente grotești, tulburând grav și viața celor din jur.

Cu o ironie încărcată de dispreţ, cuvântul profetului Amos se îndreaptă împotriva femeilor bogate din Israel, care prin luxul şi viaţa afişată agravează şi pun în pericol viaţa celor săraci. Prin felul lor opulent de a trăi, aceste femei contribuie la asuprirea micilor proprietari, exercitată de bărbaţii lor dornici să le satisfacă toate cerinţele unei vieţi cât mai mondene.

Critica profetului împotriva opulenței

Iată ce spune profetul Amos în legătură cu aceste fapte de asuprire a aproapelui: Ascultaţi cuvântul acesta voi, vaci din Vasan, care staţi pe muntele Samariei, voi cei care asupriţi pe cei slabi, zdrobiţi pe cei săraci, voi care ziceţi bărbaţilor voştri: „Aduceţi să bem!”. Juratu-S-a Domnul întru sfinţenia Sa: „lată vin zile când veţi fi ridicaţi cu cârlige şi urmaşii cei de după voi cu căngi; şi veţi ieşi prin spărturile zidurilor una câte una şi veţi fi aruncate către muntele Hermonului”, zice Domnul (Amos 4, 1-3).

Prin aceste cuvinte, profetul Amos demască cu mare curaj şi putere tendinţa acestei categorii sociale care trăieşte mai mult pentru a mânca, manifestând în felul acesta aspecte cu totul străine adevăratului scop al vieţii omului.

Împotriva unor astfel de femei, a unor astfel de familii în care desfrâul şi destrăbălarea erau ridicate la rang de virtute, profeţii Domnului rostesc cuvinte cutremurătoare. Referindu-se la această categorie de femei, profetul Osea zice: Dă-le lor, Doamne, ceea ce trebuie să le dai! Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără lapte (Osea 9, 14). Nu se putea rosti un blestem mai mare în lumea evreiască, decât acela de a nu mai putea avea copii, fapt ce era asimilat cu stingerea neamului celui care era într-o asemenea situație.