Ce înseamnă temeiul liturgic „Nu se fac nunți”

Taine, ierurgii, slujbele Bisericii

Ce înseamnă temeiul liturgic „Nu se fac nunți”

Conform rânduielii Bisericii, există zile precise în care nu se fac nunți în timpul unui an bisericesc, consemnate în Calendarul Ortodox. Aceste zile sunt legate de perioade importante din anul bisericesc, care se referă fie la zilele de post, fie la marile praznice împărătești. 

În legătură cu această problemă este o tradiție conform căreia în luna mai nu este bine să se facă nunți, cununii sau căsătorii, înțelegând prin aceasta și căsătoria civilă, și cea religioasă și petrecerea legată de aceste evenimente. Practica este destul de răspândită și respectată, invocându-se simplul motiv că asemenea căsătorii săvârșite în luna mai nu durează sau nu țin, adică se destramă.

Din punct de vedere teologic sau bisericesc nu este nici un fel de referire la o asemenea practică. Nu întâlnim în canoanele bisericești nici un fel de aluzie, măcar, la așa ceva. Conform rânduielii Bisericii, există zile precise în care nu se fac nunți în timpul unui an bisericesc, consemnate în Calendarul Ortodox. Aceste zile sunt legate de perioade importante din anul bisericesc, care se referă fie la zilele de post, fie la marile praznice împărătești. Așa, de pildă, nu se fac nunți în următoarele zile din timpul anului bisericesc:

1. În cele patru posturi de peste an, adică Postul Paștelui, care începe cu șapte săptămâni înainte de acesta, Postul Crăciunului (14 noiembrie - 24 decembrie), Postul Sfinților Apostoli, variabil de la an la an, adică de la Duminica Tuturor Sfinților până în ziua sărbătorii, și în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 - 15 august). S-a păstrat ca un fel de pogorământ special îngăduința de a se face nunți în Postul Crăciunului, până la Sfântul Nicolae (6 decembrie), însă numai cu dezlegarea sau dispensa acordată de chiriarhul locului, în cazuri de excepție și fără petrecerea legată de căsătorie, ci într-un cadru mult mai sobru și mai auster.

2. În toate zilele de miercuri și vineri din timpul anului bisericesc, fiind zile săptămânale de post.

3. În zilele de 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci) și 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), prăznuite totdeauna cu post, indiferent de ziua din săptămână în care cad.

4. În săptămâna brânzei, adică cu șapte zile înainte de Postul Paștelui, fiind socotită ca perioadă de pregătire pentru post.

5. În Săptămâna Luminată, adică între Paști și Duminica Tomii, în Duminica Rusaliilor, în ajunul și în ziua tuturor praznicelor împărătești și în perioada cuprinsă între Crăciun și Bobotează (25 decembrie - 6 ianuarie).      

Biserica interzice săvârșirea cununiilor în perioadele și zilele de post, pentru că bucuria, petrecerile și ospețele care au loc cu această ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocăință, înfrânare și sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nunți în aceste zile înseamnă a sfida sau a batjocori rânduielile bisericești așezate în vederea desăvârșirii noastre morale. De asemenea, Biserica a interzis săvârșirea cununiei în zilele de praznice împărătești, în ajunul lor sau în perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovnicească a respectivelor sărbători să nu fie umbrită sau micșorată de cea lumească, a petrecerii legate de sărbătoarea căsătoriei.

Obiceiul de a nu se săvârși nunți în luna mai apare bizar și de neînțeles. Să ne ferim mai degrabă de a săvârși nunta în perioadele stabilite de Biserică, pentru motivele serioase pe care le-am văzut, și nu din superstiție.

(Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, volumul I, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 224-226)