După ale cui rânduieli și legi se săvârșește zămislirea, formarea și creșterea trupului omenesc în pântecele mamei, maturizarea lui și ieșirea la lumină a organismului omenesc deplin? După ale cui rânduieli sunt consumate mâncarea și băutura, sunt potolite foamea și setea, se săvârșește hrănirea trupului nostru? Cine a gândit și a zidit așa o minunată felurime a nenumăratelor roade gustoase pentru limbă și preafrumoase la arătare ale pământului, ce cu înțelepciune și gust ales au fost rânduite și pregătite spre hrana și desfătarea noastră? 

După ale cui rânduieli este prelucrat în trupul nostru sângele, fără de care viața omului nu este cu putință? Oare nu după ale Preamarelui Înțelept și Artist, Atotdesăvârșitului, Celui fără de început și Atotputernicului nostru Domn și Dumnezeu?

Deci cazi în pulbere, dă mulțumită, cucernicește-te înaintea Lui. Iubește-L, însă și teme-te de Dânsul de nu faci voia Lui, dacă nu te supui Lui! Amin.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Spicul viu, Editura Sophia, București, 2009, pp. 11-12)