Doar în Franţa, migrenele afectează circa 11 de milioane de oameni şi nici un medicament nu este capabil să calmeze durerile unora dintre ei. Aceste dureri de cap cronice, extrem de dureroase, se manifestă prin crize adesea insuportabile.

Chiar dacă, începând din anii 1990, molecule noi, triptanii, permit temperarea durerii, acestea nu sunt întotdeauna suficiente. În plus, ele prezintă risc de dependenţă, în aşa măsură încât se recomandă ca acestea să nu fie administrate mai mult de câteva ori pe lună, frecvenţă insuficientă pentru cei care se confruntă cu mai mult de zece crize lunare.

O veste bună pentru pacienții care suferă de această afecțiune vine de la Universitatea din Texas, dr.Billy Huh găsind o soluţie non-medicamentoasă pentru a trata aceste crize violente. "În pofida progreselor înregistrate în ultimii 20 de ani în acest sens, numeroase persoane nu au acces la un tratament adecvat al durerilor sau nu tolerează efectele secundare ale medicamentelor", a declarat dr.Huh, în cadrul unui seminar al Societăţii anesteziştilor americani, unde a prezentat rezultatele unui studiu pe termen lung, realizat pe un eşantion de 46 de pacienţi, trataţi în cotidian prin metoda alternativă.

Voluntarilor le-a fost implantat un electrod în spatele craniului sau deasupra arcadei. Cu ajutorul unei telecomenzi, ei puteau trimite impulsuri electrice către un nerv, în scopul blocării durerii migrenoase. Stimularea nervoasă era deja cunoscută pentru a trata acest tip de dureri, însă este pentru prima dată când pacienţii eu fost echipaţi cu un aparat portabil.

Astfel, persoanele testate, echipate cu un asemenea aparat în perioada 2007-2011, au declarat că au simţit o ameliorare a calităţii vieţii lor şi o diminuare semnificativă a frecvenţei şi a intensităţii crizelor migrenoase. Circa 90% dintre cei testaţi s-au declarat mulţumiţi de acest tratament prin impulsuri, iar unii nu mai concep viaţa fără un asemenea aparat.

În urma procedurilor de întreţinere, doctorul Huh a reiterat că, "pentru pacienţii care nu au alternativă în a-şi calma durerile, acest tratament constituie modalitatea de a reveni la o viaţă normală".

Deși la început de drum, procedura nu este încă pe deplin sigură, existând unele riscuri. Implantarea unui corp străin, electrodul, poate cauza infecţii. De asemenea, există riscul ca acesta să se deplaseze după ce a fost instalat.

În pofida acestor aspecte, responsabilul proiectului rămâne optimist: chirurgii vor câştiga în experienţă pe măsură ce astfel de intervenţii se vor înmulţi, iar complicaţiile vor deveni tot mai rare.

Deocamdată, acest tratament, fiind unul invaziv, rămâne greoi şi experimental. Însă, chiar dacă implantarea de electrozi şi utilarea cu aparate la scară largă a persoanelor afectate de migrene nu reprezintă un tratament de actualitate, această nouă alternativă înseamnă o speranţă, conchide "Le Figaro".

*****

Migrena este o formă particulară de cefalee (durere de cap), fiind descrisă încă din cele mai vechi timpuri și afectând în prezent aproape 15% din populația activă. Este de aproximativ două ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

Migrena are un caracter ereditar: se poate întampla ca într-o familie în care bunica a suferit de migrenă, fiica și chiar nepoata să se confrunte cu această suferință.

Migrena este descrisă ca o durere de cap având următoarele caracteristici: afectează în general o jumătate a capului (unilaterală), are intensitate moderat-severă, caracter pulsatil, amplificată de efortul fizic. Cefaleea survine periodic sub formă de atacuri cu durată de la 4 ore până la 72 ore. În acest interval de timp pacientul prezintă, asociat durerii de cap, greață, vărsături, amețeli, tulburări ale vederii și este deranjat de zgomote (fonosensibil) și lumina puternică (fotosensibil). Frecvența crizelor variază de la o persoana la alta - la unii pot apărea de câteva ori pe lună, în timp ce alții au doar câteva crize pe parcursul întregii vieți.

Cel mai adesea se întâlnesc două forme de migrenă: - migrena comună (fără aură) și migrena clasică (cu aură). Migrena comună este cea mai frecventă, având caracteristicile prezentate anterior, în timp ce migrena clasică este precedată de un fenomen neurologic denumit "aură". Aura reprezintă tulburari vizuale de tipul luminilor scânteietoare (flashuri), zig-zag-uri luminoase ce preced cu 10-60 minute apariâia durerii de cap. Mult mai rare, dar mai severe, sunt tulburările senzitive și motorii ce preced cefaleea, de tipul hemiparezelor tranzitorii.

Migrena este declanșată un cumul de factori vasculari, chimici care declanșează periodic aceste episoade. O substanță denumită serotonină determină îngustarea vaselor din creier într-o primă fază; ulterior, după epuizarea ei la nivel cerebral, vasele se dilată și se inflamează. Îngustarea vaselor este cauza tulburărilor vizuale, iar dilatarea și inflamarea vaselor sunt răspunzătoare de apariția durerilor de cap.

Printre factorii declanșatori și măsurile de evitare a acestora, se numără și:

• evitarea alimentelor ce conțin tiramină: vin roșu, cașcaval, brânză maturată, nuci, ciocolată, citrice;
• evitarea consumului excesiv de aspartam (indulcitor, înlocuitor al zahărului, întâlnit frecvent în sucuri), a glutamatului monosodic (folosit în mâncarea chinezească), a cărnii cu nitrați - mezelurile, în special.
• privarea și/sau abuzul de cofeină sunt importanți factori declanșatori.
• respectarea regimului somn-veghe
• evitarea suprasolicitărilor psihice și fizice - dintre factorii senzoriali: lumina puternică, zgomotele puternice, mirosurile intense (atât cele plăcute cât și cele neplăcute).