Un motiv de supărare des întâlnit între soți
Bărbaţii sunt mult mai puţin comunicativi decât femeile, nu sunt atât de înclinaţi spre discuţii. Soţia nu înţelege de ce soţul după muncă tinde spre singurătate, ea are altă psihologie. Pentru orice femeie normală, comunicarea este un atribut indispensabil al vieţii ei.
Dilia Enikeeva, psihoterapeut, doctor în ştiinţe medicale, scrie: „Pentru psihicul masculin este caracteristică alternanţa dintre perioadele de activitate şi cele de relaxare (pasivitate). Din punct de vedere psihologic şi fiziologic lucrul acesta este firesc, după ce bărbatul a cheltuit multe forţe pentru a atinge un anumit scop, şi el trebuie să se refacă.
Pentru femeie însă, a cărei sarcină este constantă, lucrul acesta este de neînţeles, şi ea vede în perioadele de pasivitate masculină o lene elementară: „Iar s-a tolănit în fața televizorului!”, sau: „Iar e cu nasul în ziar!”. Aici, ideea este nu numai că bărbatul are nevoie neapărată să îşi refacă forţele (chiar dacă nu depune cine ştie ce eforturi la locul de muncă, ci doar mută hârtiile, cum se spune, de colo-colo, lucru pe care îl fac cu succes şi multe femei fară să aibă nevoie după muncă de perioade de „tăiat frunză la câini”), ci că aşa este natura organismului şi psihicului masculin.
Conflictele apar atunci când soţia nu cunoaşte această particularitate. Întorcându-se de la lucru, cei mai mulţi dintre soţi vor să fie o vreme singuri. Dacă soţia încearcă să-l antreneze într-o discuţie, riscă să audă: „Lasă-mă în pace, sunt obosit!”.
Bărbaţii sunt mult mai puţin comunicativi decât femeile, nu sunt atât de înclinaţi spre discuţii. Soţia nu înţelege de ce soţul după muncă tinde spre singurătate, ea are altă psihologie. Pentru orice femeie normală, comunicarea este un atribut indispensabil al vieţii ei”. (...)
Femeile se luptă cu stresul cu totul altfel. Ca fiinţe mai emoţionale decât bărbaţii, după momentele de tensiune, femeia ţine să-şi împărtăşească trăirile, emoţiile, să-şi descarce sufletul. Ea are nevoie să spună ce are pe inimă, să-i povestească bărbatului ce o frământă, să discute cu el evenimentele zilei care a trecut. Comunicând, ea se odihneşte, şi bineînţeles că în comunicare ea caută interes faţă de problemele sale şi înţelegere.
(Pr. Pavel Gumerov, Conflictele familiale: prevenire și rezolvare, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2013, p. 40-41)