Un poet ca o hașurare de Duh

Prezentare de carte

Un poet ca o hașurare de Duh

    • Un poet ca o hașurare de Duh
      Foto: tribuna.ro

      Foto: tribuna.ro

Am mai prezentat și altădată un poet plin de surpriza charismei. Nici în ultimul său volum nu este altfel: Cezar Haiura, Marele Absent (Ed. Agnos, 2021, 89 pg.).

Cel care-i semnează Prefața (pp. 5-6), Ștefan Mitroi, ne atrage atenția că Marele Absent este despre nevoia de zbor. Și despre nevoia fiecăruia dintre noi de a vedea lumina cu sufletul. Îndeosebi pe întuneric! (p.7). Privit din acest punct de vedere, și volumul acesta te scoate la... lumina necreată pentru a-și vindeca sufletul de întuneric.

Am scris și eu câteva gânduri despre poezia sa. Îngăduiți-mi să le redau: „Dacă există o luptă cu inerția la vremea crugurilor de mediocritate de azi, și lupta aceea  măsurabilă prin PH-ul cuvintelor, poezia e singurul mediu în care răutatea, ura și jumătatea de măsură pot roși. Rușinate. Cezar Haiura dovedește că judecata vorbelor a venit. Prin cuvintele poeziei. Veți zări în livada lui de înfloriri și exotica întrebării la marginea Raiului și vâna de proorocie a sevei bucovinene ce-i curge prin vine. În felul lui consacrat de-acum marcă înregistrată pe retina cititorilor lui fideli, Haiura hașurează în jurul realităților pânza de păianjen a unei eshatologii imediate. Pare colegat, cu raze de icoană din tâmpla mănăstirilor și fir de toacă din floarea mălinilor, de tot ce a însemnat rostirea poetică a zonei. Și liber, totodată, liber în desăvârșita rostire cu sens a adevărurilor sale. Cuminte și curajos, smerit și orgolios aruncat în hăurile cuvintelor, Cezar Haiura propune în volumul său acesta - Marele Absent - redescoperirea forței de a căuta, de a trăi pelerinajul propriu pentru a ieși din anonimatul cotidian și veșnic deopotrivă. Ce învață el din experiența apolinică a extragerii din lume ne șoptește, tăinuit, aproape tăcut, prin versurile sale. Nu le priviți cu ușurință. Înșală liniștea zâmbetului strecurat printre noduri de lacrimă”.

Suntem dinaintea unei Scări aproape fragile dar necesare desprinderii de hăul-răul din jur. Veți citi bucuroși versuri simple, fără obstacole în respirație: A muri singur/ Colindul căutării/ Crăciun sub ploi/ Eva în martie/ Refuga... Toate gândurile-vers sunt așezate în alfabetică liniște. Să nu uităm literele care ne dau cuvinte. Cuvintele care ne dau viață!

Sursa: tribuna.ro

Citește despre: